Elena Udrea a rwacţionat după sentinţa grea de la Curtea de Apel. ”Pentru mine a fost un șoc. M-am întors în țară cu convingerea că ceva s-a schimbat în Justiție și că poți să te aperi, ceea ce eu nu am făcut în dosarul Gala Bute.
Că poti să te aperi, să aduci probe, și să demonstrezi că acuzațiile procurorilor doamnei Kovesi sunt nelegale, nedovedite.
Am probat în acest dosar, chiar nu știu ce puteam să mai fac. Din acest punct de vedere sunt liniștită, am făcut tot ce se putea face. Am adus toate probele care se puteau aduce că acuzațiile procurorilor erau rupte de realitate.
Vă dau un exemplu pentru care sentința aceasta a fost un șoc pentru mine. Instanța recunoaște că nu exista reglementare legală pentru luarea de mită pentru altul, așa cum a fost descrisă fapta mea, deci judecătoarea aceasta recunoaște că nu exista text de lege care să incrimineze faptele, și cu toate acestea spune că nu știu ce discuție, într-un raport Greco, de prin 2010, autoritățile române au spus că, deși nu există această prevedere în lege, legislația română acoperă și această posibilitate de luare de mită pentru altul.
Textul acesta apare în Codul Penal nou, din 2014. Din în 2009, când procurorii mă acuză că aș fi instigat niște colegi de partid să solicite plata unor panouri de campanie electorală, nu exista fapta de luare de mită pentru altul în Codul Penal”, a declarat Elena Udrea la Antena 3.
Elena Udrea a blestemat-o pe judecătoare în direct
„Această femeie (.n.r. se referă la judecător) a ținut să mă condamne chiar și pe cele mai absurde acuzații din acest dosar. Nu pot să cred că are ceva personal pe mine. O blestem să simtă copiii ei ce simt copiii mei”, a spus Elena Udrea. „Am omorât pe cineva? Cum să dai opt ani pentru așa ceva? (…) E o aberație ce s-a întâmplat astăzi”, a mai spus Udrea.
”Unde să mai fug? Italia a schimbat legea, nu mai ia în considerare executarea pedepselor primite în alta țară”, a mai spus Udrea.
Fostul ministru al Turismului Elena Udrea a fost condamnată marţi, de Curtea de Apel Bucureţti la 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu la cinci ani de închisoare, în dosarul finanţării campaniei electorale prezidenţiale din 2009. Decizia nu este definitivă.
În acelaşi dosar, Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, a fost achitat.
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea Victor Tarhon a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru luare de mită, fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia a primit 6 ani de închisoare, iar Ioan Silviu Wagner, director general al Oil Terminal, acuzat de delapidare, a fost condamnat şla trei ani de închisoare cu suspendare.
DNA ceruse o condamnre de 12 de închisoare pentru Elena Udrea şi 15 ani pentru Ioana Băsescu.
În mai 2017, procurorii DNA i-au trimis în judecată la instanţa supremă pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea, pe care o acuză de instigare la luare de mită şi spălare a banilor, pe fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia, pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea Victor Tarhon, pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor şi pe Ioan Silviu Wagner, director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare.
De asemenea, DNA a dispus trimiterea în judecată a lui Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
Procurorii menţionează în rechizitoriu că în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.
Potrivit procurorilor, legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era făcută de către Elena Udrea, care, la momentul respectiv, conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat că intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare. Remiterea foloaselor infracţionale era disimulată prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, menţionează procurorii DNA.