Elena Udrea a părăsit arestul Poliţiei Capitalei, marţi seara. Acesta s-a dus acasă, în complexul rezidenţial de lux „Stejarii”, din Bucureşti. S-a bucurat de confortul casei sale, după ce a trăit şapte zile şi şapte nopţi de groază într-o celulă mică, fără uşă la latrina turcească,
La început, nu se putea odihni şi era măcinată de gânduri, dar prezenţa mamei a reuşit să o liniştească.
„Elena este foarte matinală. Se trezeşte dimineaţa la ora 5, cel mult 6. Face sport, apoi munceşte prin casă, ascultă muzică. Nu scapă nicio ştire de la televizor şi din ziare. Mama ei îi găteşte tot ce îi pofteşte inima. De pildă, i-a făcut sarmale, de care îi era foarte dor. Din fericire, are prieteni adevăraţi care au vizitat-o. Cu toate acestea, reuşeşte să adoarmă abia după miezul nopţii”, a spus un prieten pentru click.ro.
Pentru că nu poate să iasă din casă, Udrea e vizitată zilnic de prieteni.
„Elena Udrea este mult mai liniştită de când a fost eliberată din arest. Şi speră că tot coşmarul se va termina în curând. Chiar dacă nu este foarte comod să stai numai în casă, măcar eşti la tine acasă, poţi să-ţi primeşti prietenii. Nu are voie să scrie pe Facebook, dar o voi face eu şi avocatul. Momentan, cartea pe care doreşte să o scrie a spus-o deja la DNA. Se simte bine, şi-a revenit, a început să se odihnească. O mai apasă gândurile, însă noi prietenii suntem alături de ea, mama ei la fel, o ajutăm să depăşească momentul”, a spus Ruxandra Dragomir.
Elena Udrea se află în arest la domiciliu, din 17 februarie până în 17 martie, într-un apartament cu chirie din cel mai scump complex rezidenţial din România. În „Stejarii”, cea mai ieftină chirie porneşte, conform unor surse din piaţa imobiliară, de la 2.000 de euro pentru un apartament de două camere.
CITEŞTE ŞI: Elena Udrea, gest uluitor la două zile după eliberare
Elena Udrea a fost arestată preventiv pe 11 februarie, la cererea procurorilor DNA, fiind acuzată de săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență (fapte în legătură cu încheierea și derularea acordului cadru de licențiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente și a actelor adiționale la acestea); trafic de influență (fapte în legătură cu derularea contractului e-România); trafic de influență (fapte în legătură cu pretinderea și primirea a 500.000 de euro); și spălare de bani.
Procurorii susțin că, în anul 2010, o persoană din cercul relațional al lui Dorin Cocoș, fostul ei soț, a preluat creanța aferentă creditului de 3,26 milioane de euro contractat de Elena Udrea la o bancă și că din cercetări a rezultat că preluarea acestuia a reprezentat doar o modalitate de ascundere a circuitului financiar și a beneficiarului real al bunurilor, respectiv a investiției ce urma a se realiza pe terenul cumpărat din credit.
„Astfel, în perioada aprilie — iunie 2013, Dorin Cocoș, în mod direct, precum și prin intermediul societății pe care o controlează — Centrul de Diagnostic Clinic Internațional SRL, respectiv prin intermediul unor rude sau apropiați, a încheiat mai multe ‘Promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare a unui bun viitor’, având ca obiect suprafețe construite din proiectul imobiliar pe care promitentul vânzător se presupunea că îl va dezvolta pe terenul achiziționat din creditul menționat, teren situat în București. În total, în baza promisiunilor de vânzare-cumpărare, Cocoș urma să asigure circa 2.100.000 euro din creditul preluat de persoana din cercul său relațional.
S-a stabilit, de asemenea, că, în baza unui act adițional din 28.06.2013, promitentul cumpărător, rudă a lui Dorin Cocoș, a achitat în contul creditului suma de 100.000 de euro, după ce anterior mai achitase 100.000 de euro”, susține DNA.
Preluarea creditului și încheierea promisiunilor de vânzare-cumpărare ar fi reprezentat doar o modalitate de disimulare a beneficiarului real al investiției și a provenienței sumelor de bani din care se efectuau plățile aferente creditului, respectiv sumele primite cu titlu de folos necuvenit ca urmare a infracțiunilor de corupție săvârșite.
„Așadar, din probele administrate în cauză, rezultă că Dorin Cocoș ar fi pretins și primit, de la două persoane, suma de 9.000.000 de euro pentru ca, prin intermediul ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului de la acea vreme, Elena Udrea, membru al Guvernului și vicepreședinte al unui partid politic, să asigure firmelor susținute de una dintre cele două persoane încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.
Dorin Cocoș a pretins și primit suma de 9.000.000 euro și a disimulat proveniența și beneficiarul real al acesteia în baza înțelegerii cu Elena Udrea. Această înțelegere rezultă în mod explicit din modul de dobândire a bunurilor, din novarea creditului, din modul de partajare al acestora, precum și din probatoriul testimonial”, arată procurorii.
Citeşte şi: Elena Udrea, la un pas să rămână fără avere. DNA face verificări în vederea instituirii sechestrului
Anchetatorii au mai constatat că, în 2010, Cocoș, în baza înțelegerii cu Udrea, ar fi pretins de la un om de afaceri, administrator al unei societăți cu obiect de activitate IT, suma de circa 3 milioane euro, pentru a debloca plățile aferente contractului e-România.
„În 2013, pe fondul cercetărilor efectuate de DNA în legătură cu derularea contractului de licențiere Microsoft și a măsurilor asigurătorii dispuse față de un om de afaceri vizat de anchetă, Elena Udrea ar fi pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiție. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani ar fi avut loc în mai multe tranșe în perioada iulie 2013 — februarie 2014”, mai spune DNA.
DNA precizează că, ulterior instituirii măsurii controlului judiciar, la 29 ianuarie (în legătură cu infracțiunile de spălare de bani și fals în declarații de avere), în luările de poziție publice în mass-media, Elena Udrea a făcut afirmații cu privire la acuzațiile ce i-au fost aduse, afirmații ce vizează fondul cauzei și care sunt în măsură să influențeze depozițiile lui Dorin Cocoș și ale unui martor, toate acestea în condițiile în care ea nu a dat declarații în dosarul penal.