Elena Udrea scapă definitiv de acuzaţiile privind mita de 5 milioane de dolari, faptele s-au prescris

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus definitiv, marţi, încetarea procesului penal împotriva Elenei Udrea în dosarul Hidroelectrica, în care este acuzată de trafic de influenţă şi spălare a banilor, în legătură cu suma de 5 milioane de dolari pe care ar fi primit-o de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu, informează Agerpres. Aceeaşi soluţie a fost dispusă şi în cazul jurnalistului Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă.

Prescrierea faptelor în acest dosar a fost constatată încă de la judecarea dosarului pe fond la Curtea de Apel Bucureşti, în aprilie 2023.

Marţi, Instanţa supremă a respins apelurile introduse de DNA şi Elena Udrea, fiind menţinută decizia instanţei de fond privind încetarea procesului penal.

Elena Udrea salută, din puşcărie, anchetarea lui Coldea: „După aproape zece ani, Stăpânul Cătușelor iese pe ușa DNA așa cum, împreună cu Kovesi, m-a scos pe mine în februarie 2015”

Alte articole

Dorin Cocoș, dezvăluiri despre divorțul de Elena Udrea: „Nu a vrut să mă asculte”. Când va fi eliberată fosta blondă de la Cotroceni

Cum a încercat Minerva să o avertizeze pe Elena Udrea, înainte de condamnare: „Poate nu se băga în matrapazlâcurile în care s-a băgat”

În dosarul Hidroelectrica, Elena Udrea a fost trimisă în judecată de DNA, în decembrie 2017, pentru trafic de influenţă şi spălare a banilor, iar jurnalistul Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă.

Potrivit DNA, Elena Udrea a acceptat în anul 2011 promisiunea făcută prin intermediari de omul de afaceri Bogdan Buzăianu de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri (Energy Holding – n.r.) le încheiase cu Hidroelectrica.

Din suma promisă, Elena Udrea ar fi primit, în noiembrie 2011, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar şi o creanţă de 900.000 de euro. Creanţa reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terţ şi care era garantată cu părţi sociale ale unei societăţi comerciale care deţinea două publicaţii, printre care şi cotidianul Evenimentul zilei.

Anchetatorii mai arătau că, pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanţei de 900.000 euro, care i-ar fi conferit pe cale de consecinţă şi puterea de a influenţa activitatea cotidianului Evenimentul zilei, Udrea a preluat această creanţă de la firma controlată de omul de afaceri prin interpunerea unei alte firme paravan, aparţinând unei cunoştinţe.

Elena Udrea, dezvăluiri de senzatie în dosarul Hidroelectrica: ”Eu nu am luat banii. I-au folosit cei din partid. De ce sunt obligată să plătesc eu?”

Dosarul Hidroelectrica este ultimul în care a fost implicată Elena Udrea, iar la ultimul termen de judecată, desfășurat în urmă cu o săptămână, pe 12 decembrie, aceasta a încheiat făcând în fața instanței o serie de dezvăluiri senzaționale.

Elena Udrea a declarat în fața Înaltei Curți că de banii de la afaceristul Bogdan Buzăianu nu a beneficiat ea, ci partidul și oamenii de partid, indicând-o chiar pe una dintre denunțătoarele din dosar, Maria Topoliceanu.

Elena Udrea a fost acuzată în acest dosar că a comis un trafic de influență de 3,4 milioane de euro în favoarea afaceristului Bogdan Buzăianu. Curtea de Apel București a constatat intervenția prescripţiei, iar apelul s-a judecat la Înalta Curte.

La ultimul termen de judecată, din data de 12.12.2023, Elena Udrea spunea că de banii dați de Bogdan Buzăianu nu s-a folosit ea, ci „cei de la partid”, numind-o pe fosta ei prietenă Ana Maria Topoliceanu, devenită denunțătoare în acest dosar.

„Eu nu am luat banii. Acești bani au fost o donație la partid și au fost mulți care au venit cu sponsorizări. Eu am fost trasă la răspundere pentru că eram șefă de partid la acel moment. Doamna Topoliceanu plătea chirie de 4000 de euro, se plimba cu mașini scumpe și din banii ea cheltuia în interesele personale. Eu am informația strict de la Topoliceanu despre acei bani. De acești bani s-au folosit cei din partid, de ce sunt eu obligată să plătesc pentru ceea ce nu am făcut?!”, a declarat Elena Udrea în ultimul cuvânt.

Curtea de Apel București a dat publicității pe portalul ReJust.ro motivarea încetării procesului penal cu privire la Elena Udrea în Dosarul Hidroelectrica.

Motivarea primei sentințe a Elenei Udrea: „Toate apărările inculpatei sunt vădit nefondate”

Judecătoarea fondului din Dosarul Hidroelectrica a notat negru pe alb în motivarea hotărârii din 11.04.2023, că Elena Udrea este vinovată de trafic de influență, dar între timp fapte s-au prescris.

„Din perspectiva condițiilor de tipicitate ale infracțiunii de trafic de influență Curtea constată că toate apărările pe care inculpata (Udrea Elena Gabriela – n.r.) le-a formulat fie personal, cu prilejul audierii sale în cursul urmăririi penale, fie prin intermediul apărătorilor săi aleși, cu ocazia administrării probatoriului pe parcursul procesului penal, în sensul că banii nu au fost dați pentru ca ea să facă vreo intervenție în vederea menținerii contractelor încheiate de firmele lui (Buzăianu Bogdan – n.r.) cu Hidroelectrica, ci ca o sponsorizare pentru PDL și în scopul ca ea și alți oameni politici importanți să nu mai atace public aceste afaceri și că nu a promis nicio astfel de intervenție în sensul menționat de acuzare, sunt vădit nefondate.

Prin oferirea sumei de 5 milioane de dolari inculpatei (Udrea Elena Gabriela – n.r.) și remiterea ulterioară către aceasta a unor foloase necuvenite în valoare de 3.400.000 de euro, martorul (Buzăianu Bogdan – n.r.) a urmărit nu numai ca afacerile sale având ca obiect intermedierea vânzării de energie furnizată de Hidroelectrica S.A. să nu mai fie atacate în spațiul public de către factorul politic, dar și ca prin exercitarea influenței pe care inculpata (Udrea Elena Gabriela – n.r.) era percepută că o are prin prisma calității sale de membru marcant al partidului aflat la guvernare și a strânsei relații de colaborare cu Președintele statului, să asigure protejarea și stabilitatea acestor afaceri, prin menținerea derulării în condiții cât mai profitabile a convențiilor încheiate cu Hidroelectrica S.A., cu atât mai mult cu cât aceasta era una dintre condițiile care ar fi putut garanta succesul demersurilor de înstrăinare a SC Energy Hodung S.R.L. către Fondul de investiții din Qatar, fără a fi nicidecum vorba despre vreo sponsorizare a Partidului Național Liberal condiționată de încetarea atacurilor publice la adresa afacerilor cu energie desfășurate de firmele controlate de (Buzăianu Bogdan – n.r.).

Citește și: Fosta deputată Andreea Cosma, ținta unor judecători care încearcă să sfideze deciziile obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Constituționale privind prescripția

Nu numai că inculpata nu a manifestat o atitudine de respingere sau de refuz al ofertei venite din partea martorului (Buzăianu Bogdan – n.r.), dar a și primit prin intermediar foloasele materiale remise de acesta, dispunând ulterior asupra modului de cheltuire a sumelor de bani primite sub formă de cash și, totodată, în considerarea acestei promisiuni de facto făcute cumpărătorului de influență, a și întreprins unele minime demersuri pe lângă funcționarii în drept vizați de acesta pentru a constata dacă exista în mod real vreun pericol iminent care să afecteze afacerile lui (Buzăianu Bogdan – n.r.) cu Hidroelectrica S.A.

Împrejurarea că sumele de bani încasate în numerar au fost folosite într-o proporție semnificativă în interesul partidului din care inculpata făcea parte nu prezintă nicio relevanță în speță, întrucât, potrivit normei de încriminare a infracțiunii de trafic de influență, primirea sau acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase este sancționată nu doar atunci când este făcută în interes personal, ci și atunci când este făcută pentru altul.

În raport cu aspectele anterior menționate, Curtea constată că deşi pentru infracţiunile de trafic de influență și spălarea banilor, în care faptele reținute în sarcina inculpatei (Udrea Elena Gabriela – n.r.) se încadrează juridic (…), acţiunea penală s-a stins prin intervenirea prescripţiei răspunderii penale, totuși se impune confiscarea specială de la inculpată a sumelor de 2.500.000 de euro, respectiv 900.000 de euro”, notează instanța de fond.

Acuzațiile DNA pentru Elena Udrea în Dosarul Hidroelectrica

Elena Udrea este acuzată de DNA că a acceptat promisiunea făcută prin intermediari de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, în anul 2011, de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu compania producătoare de energie.

„Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar şi o creanţă de 900.000 de euro; creanţa reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terţ şi care era garantată cu părţi sociale ale unei societăţi comerciale care deţinea două publicaţii”, susţin procurorii.

Potrivit anchetatorilor, pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanţei de 900.000 euro, care i-ar fi conferit pe cale de consecinţă şi puterea de a influenţa activitatea societăţii cu activitate media, Udrea a preluat-o de la firma controlată de omul de afaceri prin interpunerea unei alte firme paravan, aparţinând unei cunoştinţe.

Citește și: Dumitru Buzatu, lefter în prag de Crăciun. DNA l-a lăsat fără terenuri, banii din casă și i-a blocat conturile bancare