În interviul pentru Cancan, Elena Udrea vorbeşte despre copilărie şi cum îi plăcea să fie „prima în toate”, dar şi despre faptul că nu se grăbeşte să aibă copii.
„Nu este nicio grabă. Iubesc enorm copiii, iar soţul meu este topit după ei. Avem foarte mulţi copii de care avem grijă, cărora încercăm să le oferim o viaţă frumoasă pe care orice copil o merită, dar de care unii micuţi nu au parte. Sunt de toate vârstele şi le suntem mereu aproape.”
Ministrul turismului nu este prea modestă când este întrebată care sunt punctele ei forte.
„Forţa de a reuşi împotriva unor piedici dificil de depăşit chiar şi de un bărbat puternic. Cred că sunt un exemplu pentru cei care au nevoie să ştie că poţi ajunge în viaţă ceea ce îţi doreşti chiar dacă nu ai crescut în Primăverii”.
Trecînd la garderoba cu care a făcut furori ani la rândul, Udrea se confesează că îi plac rochiile elegante. „Sunt feminine, greu de criticat de cârcotaşi, se potrivesc oricărei ocazii.” Din poşetă, nu-i lipsesc niciodată telefonul şi buletinul.
„Rujul îl uit adeseori acasă, farduri nu port cu mine, aşa că să nu vă surprindă dacă sunt de multe ori nemachiată. Mi se întâmplă foarte des.”
Despre soţul ei, Dorin Cocoş, Elena Udrea spune că ceea ce a cucerit-o la el este sensibilitatea.
„Este un bărbat sensibil şi un om foarte bun. La prima întâlnire, eu l-am cucerit pe el. El pe mine abia după şase luni…”
Întrebată cum se înţelege cu fiul ei vitreg, Alin, şi dacă i-a tricotat ceva special, Udrea a răspuns:
„Ei, doar nu vă imaginaţi că tricotez! Relaţia este foarte bună, de prietenie. (…) Din păcate, nu ne vedem prea des. Ştiu să tricotez, să croşetez, să cos, să gătesc, să calc, să spăl rufe, să bat cuie, să schimb roata la maşina şi pe toate celelalte lucruri pe care le ştie o femeie şi un om normal. Le-am învăţat acasă, în copilărie, pe toate acestea. Astăzi nu am timp şi nici ocazia să folosesc toate aceste deprinderi, dar cred că m-aş descurca în orice situaţie.”
Elena Udrea a dezvăluit pentru Cancan şi secretele ei:
1. Pauze rare. Nu am timp pentru mine atât cât mi-aş dori sau cât am nevoie. Întotdeauna când tai, tai din timpul meu, nu din programul de lucru.
2. De la medic la avocat. În copilărie spuneam că vreau să fiu medic militar, inginer constructor, apoi avocat. Avocat m-am făcut.
3. Biserica. Merg la biserică la toate sărbătorile religioase Şi ori de câte ori am ocazia.
4. Gurmandă. Îmi place pâinea cu orice, îmi place, în special, mâncarea gătită.
5. Cârnaţi vs cozonaci. Nu prea am ocazia să mănânc cârnaţi de Pleşcoi, deşi îmi plac foarte mult. De sărbători fac schimb cu colegul meu de la Buzău, Cezar Preda. El îmi aduce cârnaţi de Pleşcoi şi covrigi de Buzău, iar eu îi dau cozonaci.