Dinu Pescariu le-a făcut procurorilor noi dezvăluiri în dosarul Microsoft, care au dus, miercuri, la cererea de aviz pentru arestare preventivă pe numele Elenei Udrea, deputat şi fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Fostul tenisman a mers la procurorii DNA şi le-a povestit că, odată începută ancheta în dosarul Microsoft, la sesizarea Copului de control al premierului Victor Ponta, Elena Udrea a venit la el şi i-a propus să-l ajute în acest dosar şi într-un altul în care avea instituit sechestru pe avere. Sprijinul de care l-a asigurat Elena Udrea avea, însă, şi un preţ – 500.000 de euro -, bani pe care de altfel i-a şi dat Elenei Udrea, în tranşe, în intervalul iunie 2013 – februarie 2014, potrivit datelor din referatul trimis de DNA către Parlament.
În referatul întocmit de procurorii DNA şi transmis Camerei Deputaților se arată că „în anul 2013, pe fondul cercetărilor efectuate de Direcția Națională Anticorupție în legătură cu derularea contractului de licențiere Microsoft și a măsurilor asigurătorii dispuse față de un om de afaceri vizat de anchetă, Udrea Elena Gabriela ar fi pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiție. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani ar fi avut loc în mai multe tranșe în perioada iulie 2013 – februarie 2014„.
Potrivit procurorilor, denunţul privind săvârţirea unor fapte de corupţie de către Elena Udrea a fost formulat de Dinu Pescariu pe 5 noiembrie 2014. „Din denunţul formulat rezultă că, în anul 2013 pe fondul cercetărilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie ca urmare a plângerii formulată de Fujitsu Siemens Computers în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft şi a măsurilor asigurătorii dispuse de autorităţile austrice pe conturile sale din Eleveţia, Udrea Elena Gabriela a pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani a avut loc în mai multe tranşe în perioada iulie 2013 – februarie 2014. Faptele sunt dovedite cu declaraţia martorului, extrasele de cont, înscrisuri olografe ridicate la percheziţie în care sunt indicate sume de bani plătite”, se arată în documentul trimis de conducerea DNA către procurorul general, ministrul Justiţiei şi Camera Deputaţilor, împreună cu solicitarea avizului privind arestarea preventivă a fostului ministru al Turismului.
Totodată, datele procurorilor arată că fostul său soţ, Dorin Cocoş, a solicitat sume uriaşe de bani de la mai multe persoane cu promisiunea că prin intermediul Elenei Udrea, care ocupa funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, le va obţine anumite facilităţi.
„Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul Cocoș Dorin ar fi pretins și primit, de la două persoane, suma de 9.000.000 de euro pentru ca, prin intermediul ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului de la acea vreme Udrea Elena Gabriela, membru al Guvernului, și vicepreședinte al unui partid politic, să asigure firmelor susținute de una dintre cele două persoane, încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale. Inculpatul Cocoș Dorin a pretins și primit suma de 9.000.000 euro și a disimulat proveniența și beneficiarul real al acesteia în baza înțelegerii cu Udrea Elena Gabriela. Această înțelegere rezultă în mod explicit din modul de dobândire al bunurilor, din novarea creditului, din modul de partajare al acestora, precum și din probatoriul testimonial. În anul 2010, Cocoș Dorin, în baza înțelegerii cu Udrea Elena Gabriela ar fi pretins de la un om de afaceri, administrator al unei societăți cu obiect de activitate IT, suma de circa 3 milioane euro, pentru a debloca plățile aferente contractului e-România”, arată procurorii.
DNA cere arestarea Elenei Udrea şi în dosarul Microsoft, pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în declaraţii, la doar câteva ore după ce a trimis solicitare de aviz pentru arestare preventivă şi în dosarul „Gala Bute”.
Citeşte şi DNA: Elena Udrea dispunea DISCREŢIONAR de fondurile publice, în funcţie de INTERESUL PROPRIU