Judecătorii Înaltei Curţi de Casație și Justiție au respins în data de 7 aprilie 2022 o contestație în anulare a Elenei Udrea depusă împotriva unei sentințe de condamnare din 2018, prin care fostului ministru i se stabilise o pedeapsă de 6 ani de închisoare pentru infracțiuni de corupție, și asta după ce instanța supremă i-a suspendat pedeapsa din Gala Bute până ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a tranșat chestiunea aplicării deciziei CCR pe tema nelegalei compuneri a completurilor de judecată de la ICCJ.
Ulterior deciziei, Elena Udrea a fugit din țară și a fost dată în urmărire generală de Poliția Română. A fost prinsă în Bulgaria şi după 64 de zile de arest într-o închisoare din Bulgaria, Elena Udrea a fost extrădată în România şi încarcerată la Penitenciarul Târgşor de lângă Ploieşti.
Citeşte şi: Elena Udrea, o nouă încercare de a scăpa din închisoare. Fosta demnitară, audiată prin videoconferinţă
Acum apărătorii Elenei Udrea cer din nou sesizarea Curţii de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pe motiv de lipsă de predictibilitate a legii din România, deoarece ea nu are apel la o cale extraordinară de atac, cu alte cuvine un apel la apel, potrivit ziare.com.
„Susțin admisibilitatea apelului și din perspectiva dreptului european. Dacă veți considera că nu e admisibil din perspectiva dreptului național, vă rog să sesizați CJUE din perspectiva dreptului european”, a declarat în fața instanței Elena Udrea.
Avocatul Veronel Rădulescu, unul dintre apărătorii Elenei Udrea, a solicitat instanței să declare ca admisibil, în principiu, apelul declarat de aceasta împotriva contestației în anulare și sesizarea CCR.
„Legea nu definește în mod clar și previzibil modul în care se pronunță deciziile în cazul contestațiilor în anulare. Vă rog să nu uitați jurământul depus: jur să respect Constituția și legile țării. Dacă respingeți (calea de atac – n.r) ca inadmisibilă, dezbrac această robă și mă duc în agricultură!”, a declarat avocatul Veronel Rădulescu.
Instanța a rămas în pronunțare pentru data de 19 septembrie cu privire la admisibilitatea în principiu, în funcție de această decizie depinzând și sesizarea CJUE.