Ministrul Educaţiei a fost întrebat de ce România nu aplică modelul Franţei şi Austriei, unde elevii sunt verificaţi în şcoli cu teste bazate pe salivă.
„Și eu știu că sunt nu numai în Austria și Franța, sunt și alte state europene care folosesc aceste teste non-invazive pe bază de salivă. Nu știu să vă răspund, nu vreau să mă scuz că excede limitelor de competență ale Ministerului Educației, dar atât cât voi putea să susțin această idee, susțin utilizarea testelor non-invazive, bazate pe salivă pentru ca starea de siguranță în școli să se îmbunătățească”, a spus Sorin Cîmpeanu, la postul Realitatea Plus, citat de Mediafax.
Citeşte şi: Particulele de coronavirus din salivă pot parcurge peste 5 metri în condiţii de „briză uşoară”
Ministrul Educaţiei a precizat că teste bazate pe salivă sunt non-invazive şi pot fi administrate de orice persoană, chiar dacă nu are competenţe medicale.
Sorin Cîmpeanu consideră că este în favoarea folosirii acestor teste în condiţiile în care doar 18% din unităţile de învăţământ din România au cabinete medicale şcolare. Aceste teste ar putea face posibilă testarea în orice şcoală, chiar dacă are sau nu cabinet medical.
În prezent, în școli se folosesc teste rapide antigen, pentru care părinții trebuie să își exprime acordul, acestea urmând să fie făcute de personal medical specializat. Mulți dintre părinți refuză, considerând procedura traumatizantă pentru copii, notează sursa citată.
Deschiderea școlilor din 8 februarie a dus la dublarea cazurilor de COVID-19 la copii, în România. Medicul Mihai Craiu este cel care a tras semnalul de alarmă, după ce analizat un studiu făcut public recent de Institutul de Sănătate Publică.
Numărul cazurilor de COVID-19 la copii s-a dublat după deschiderea şcolilor, arată un studiu realizat de INSP. Specialiştii au precizat că „se observă că ratele de incidenţă săptămânală au crescut majoritar în grupa de vârsta 0-19 de ani şi în grupa de vârstă 20-39 de ani”.
„La o analiză mai fină a grupelor de vârstă se observă ca s-au înregistrat creșteri în toate grupele sub 19 ani (0-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani si 15-19 ani), iar în cadrul grupei de vârsta 20-39 de ani, doar în subgrupele 30-34 ani şi 35-39 ani”, arată datele INSP.