Elevii nu au nevoie de dotări suplimentare în școli. Ministerul Educației cere ajustarea unor indicatori din PNRR: „Nevoia locală e mai mică”

Ministerul Educației a ajuns la concluzia că elevii din România nu au atât de mare nevoie de dotări suplimentare în școli decât s-a crezut inițial. În acest context, reprezentanții ministerului au transmis că solicită ajustarea unor jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Citește și: Prezența câte unui polițist în fiecare școală din România, propunerea unui partid politic pentru descurajarea fenomenului infracțional

Elevii nu au nevoie de dotări noi în școli

Elevii din România nu au atât de multă nevoie de calculatoare noi, tablete sau table inteligente ori de alte ustensile necesare și ajutătoare în procesul educațional. Aceasta este concluzia experților din Ministerul Educației, care au cerut, în acest sens, o modificare a jaloanelor din PNRR în ceea ce privește unitățile școlare din România, în urma centralizării nevoii reale transmise de unitățile de învățământ.

„În cadrul renegocierii unor ținte/jaloane din PNRR cu Comisia Europeană, Ministerul Educației a propus modificări raportate la nevoia reală din teritoriu, pe baza unor analize de nevoi recente, care, la momentul depunerii Planului Național de Redresare și Reziliență, au fost doar estimate pe baza datelor existente în SIIIR. Astfel, ajustarea indicatorilor din cadrul jaloanelor aferente dotării unităților de învățămant preuniversitar cu laboratoare de informatică. În acest caz, în urma apelului de proiecte, a reieșit că nevoia locală a fost mai mică decât estimarea inițială a Ministerului Educației, în principal ca urmare a multiplelor finanțări de care au beneficiat școlile în perioada pandemiei pentru asigurarea necesarului de echipamente IT. Prin urmare, în urma centralizării nevoii reale transmise de unitățile de învățământ, prin cererile de finanțare depuse în cadrul apelului de dotări, Ministerul Educației a solicitat ajustarea jaloanelor în conformitate cu proiectele depuse, astfel încât alocarea financiară să poată fi utilizată prin raportare la nevoia reală la momentul deschiderii apelurilor de proiecte, nu la momentul estimărilor făcute la data depunerii Planului de Redresare și Reziliență (ex.: de la 5.200 de laboratoare estimate inițial la minimum 4.350)”, se arată în comunicatul ministerului.

Alte articole

Elevi din Călărași, umiliți de profesori. Au fost obligați să stea în genunchi pe asfalt

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, recomandări pentru absolvenții de gimnaziu: „Nu neapărat liceul este important, ci specializarea”

În acest sens, în aplicarea propunerii de diminuare a sprijinului financiar nerambursabil, Ministerul Educației „a propus exclusiv ajustarea țintelor și jaloanelor care nu au fost atinse în urma apelurilor de proiecte deja lansate și al căror calendar a fost deja extins de mai multe ori, în vederea sprijinirii beneficiarilor pentru a depune proiecte”. Ministerul Educației indică și reducerea țintei pentru înființarea serviciilor complementare de educație, timpurie de la 412 la minimum 90.

„Noua valoare a țintei corespunde proiectelor depuse (99), în urma mai multor întâlniri cu potențialii beneficiari și a extinderii calendarului de depunere de mai multe ori. Între, 2020 – 2021 ținta a fost estimată la 412 servicii complementare dedicate exclusiv localităților izolate/dezavantajate. Modificările privind numărul școlilor beneficiare din cadrul Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar au la bază, pe de o parte, aplicarea indicelui de corecție privind creșterea prețurilor (de asemenea, grantul pentru școli a fost mărit de la 200.000 la 300.000 de euro de la runda I la runda II), pentru ca unitățile de învățământ beneficiare să-și poată îndeplini activitățile din proiecte. Menționăm că în runda I a Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar au fost depuse 1.409 proiecte, iar în runda a II-a au fost depuse 693 de proiecte, deși apelul de proiecte a fost prelungit de două ori. Totodată, Ministerul Educației are în vedere relansarea rundei a II-a a PNRAS după finalizarea evaluării proiectelor depuse din sesiunea iunie-iulie 2023, cât și lansarea unui apel de proiecte dedicat școlilor mici, sub 40 de elevi la gimnaziu, pentru care a fost pus deja în consultare publică Ghidul solicitantului, în vederea sprijinirii consolidate a acestor unități de învățământ din punct de vedere administrativ, astfel încât fiecare potențial beneficiar să fie parte din acest proiect de reducere a abandonului școlar”, se mai arată în document.

Ministerul Educației cere microbuze pentru școli

În cadrul investiției pentru achiziționarea de microbuze verzi, estimarea țintei inițiale a fost de 3.200 de astfel de mijloace de transport, la momentul depunerii PNRR-ului Această estimare s-a făcut prin raportarea la costurile de achiziție a unor microbuze electrice cu un număr de 8+1 locuri, potrivit ministerului.

„Anterior lansării apelului, Ministerul Educației a realizat o analiză de nevoi cu sprijinul autorităților publice locale pentru identificarea localităților care au nevoie de microbuze școlare. În urma acestei analize a rezultat că UAT-urile solicită, pentru a răspunde nevoilor specifice ale comunității, în proporție mult mai mare, finanțare pentru microbuze de 16+1 locuri și, în unele situații, microbuze cu peste 16+1 locuri”, mai explică reprezentanții ministerului Educației.

Așadar, costurile autovehiculelor de transport au fost cel puțin duble față de estimarea realizată inițial de specialiști. Totodată, Ministerul Educației a propus actualizarea țintei prin raportarea la numărul de beneficiari. De menționat este că numărul de copiii care vor beneficia de transport școlar va rămâne același, însă vor fi grupați în microbuze cu mai multe locuri. În ultimul an, Ministerul Educației a căutat diverse surse de finanțare pentru a satisface cât mai mult nevoia școlarilor din teritoriu, astfel încât bugetul inițial de 200 de milioane de euro dedicat acestei ținte a fost mărit cu încă 50 de milioane de euro, plus cofinanțarea consiliilor județene în valoare de peste 7 milioane de euro.

Citește și: Noul an şcolar 2023-2024. Ce elevi au nevoie de aviz medical în prima zi de şcoală