Povestea pensiilor de serviciu, rebotezate „speciale” în spațiul public, a început în 1997. Primii care au primit aceste venituri necontributive au fost magistrații, printr-un proiect de lege al Guvernului condus de către Victor Ciorbea (PNŢCD), când ministru al Justiției era Valeriu Stoica (PNL), inițiativă adoptată de Parlament în 1997. De altfel, magistrații sunt singurii la care există și recomandări internaționale de asigurarea unei pensii apropiate de valoarea salariului.
Totuși, în țara noastră, categoriile beneficiare de astfel de venituri au devenit din ce în ce mai multe, ca urmare a deciziilor guvernelor care s-au perindat de-a lungul timpului pe la Palatul Victoria.
Cei 6 „fantastici” de la BNR. Au pensii speciale de 8.000 – 20.000 de lei, plus salariu
Scandalul privind pensiile speciale ale magistraților reprezintă o temă falsă. Aceste venituri nu vor fi eliminate și nici nu ar trebui, susține Tudorel Toader, care a oferit și argumente în acest sens.
„Aşa-zisele pensii speciale ale magistraţilor constituie un drept, nu un privilegiu. Acesta este şi standardul UE, acordând pensie specială, chiar şi de la vârsta de 50 de ani, după exercitarea timp de 3 ani a demnităţii de judecător, la una dintre instanţele europene. Pensia specială se justifică prin multele interdicţii şi incompatibilităţii impuse magistratului”, a declarat Tudorel Toader, pentru RomâniaTV.net.
De asemenea, l-am provocat pe cunoscutul profesor să comenteze despre percepția tinerilor față de profesia de magistrat, din ce în ce mai discutată în spațiul public, uneori în termeni disprețuitori.
„Magistratul român este magistrat european, cu precădere aplică normele juridice europene, valorificând dezlegările statuate prin jurisprudenţa instanţelor europene. Hotărârile magistraţilor români sunt recunoscute în spaţiul juridic european, după cum, la rândul lor, magistraţii români recunosc hotărârile pronunţate de către magistraţii din celelalte state membre ale UE.
Statutul magistratului român trebuie să fie similar cu statutul magistraţilor europeni, magistratura fiind o demnitate publică, apărând drepturile şi libertăţile fundamentale, slujind binele public, valoare izvorâtă din exigenţele statului de drept.
Chiar dacă recenta pandemie a influenţat percepţia tinerilor asupra actului de justiţie, tinerii continuă să aibă încredere în independenţa justiţiei, să îşi dorească să devină magistraţi, într-o anumită măsură fiind depăşite dificultăţile admiterii la INM, unde se punea accentul pe testele grilă şi pe interviurile care nu puteau fi contestate”, a mai comentat profesorul Tudorel Toader.
_
Andi Miron