„Elveţia, prin ajutorul şi angajamentul sale umanitare, oferă în principiu o susţinere de cea mai bună calitate şi cea mai eficientă la faţa locului, decât dacă pacienţii ar fi primiţi în Elveţia”, a transmis Ministerul de Externe de la Berna.
Ministerul subliniază că primirea unor combatanţi ucraineni ar crea probleme neutralităţii Elveţiei, o cheie de boltă a politicii sale externe de peste 200 de ani.
Potrivit Articolului 37 al Convenţiei de la Geneva din 1949, răniţii şi bolnavii scoşi dintr-o zonă de conflict este necesar să fie ”păziţi de un stat neutru”, pentru ca aceştia ”să nu poată lua parte din nou la operaţiiuni de război”.
Cererea, formulată de către un organism NATO care coordonează evacuările medicale din Ucraina, a fost bine primită de către cantoane, însă a primit aviz negativ din partea Ministerului Afacerilor Externe.
În urma unei reuniuni ”de urgenţă” a mai multor ministere, ”măsuri de pregătiri luate deja în Elveţia au fost suspendate”, au confirmat oficialii elveţieni. Berna mizează pe o susţinere a spitalelor ucrainene, anunţă ministerul, care relevă dificultatea ”distingerii între pacienţi civili şi militari” în rândul combatanţilor răniţi.
”În cadrul ajutorului umanitar, Elveţia susţine mai ales măsuri de reabilitare a persoanelor rănite în conflict”, precizează diplomaţia elveţiană. ”Măsurile concrete constau în susţinerea principalelor spitale de la Liov, Sumî şi Cernihiv prin punerea la dispoziţie de tratament, formarea unor fizioterapeuţi şi o consolidare generală a reeducării în domeniul sănătăţii”, potrivit ministerului.
Invazia Ucrainei de către Rusia a pus în lumină limitele neutralităţii elveţiene – privind susţinerea Ucrainei şi sancţiunilor economice impuse Rusiei – într-o ţară cu o puternică tradiţie umantară.
Aceste dificultăţi au fost accentuate, în ultimele săptămâni, de de o apropiere notabilă de NATO, materializată prin găzduirea unei reuniuni a Alianţăei pe teritoriul elveţian săptămâna trecută – o premieră în cazul unei ţări care nu face parte din organizaţia militară.