Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, Emil Boc a menţionat că „majorităţile politice se verifică şi se realizează prin vot în Parlament, nu prin declaraţii politice”.
„Curtea Constituţională şi-a depăşit atribuţiile şi judecă conflicte politice în loc să soluţioneze conflicte juridice de natură constituţională. Spre deosebire de CCR, Tribunalul Constituţional din Germania nu se amestecă în politică şi nu soluţionează conflicte politice. Prin nominalizarea lui Ludovic Orban de către preşedintele României ca şi premier desemnat nu s-a creat un conflict juridic de natură constituţională. Nu există un conflict juridic între Parlament şi preşedinte. Preşedintele României, potrivit prerogativelor constituţionale expres menţionate în art 103 alin 1 din Constituţie, a desemnat un candidat la funcţia de prim-ministru. Majorităţile politice se verifică şi se realizează prin vot în Parlament, nu prin declaraţii politice”, a scris Emil Boc.
În schimb, fostul premier afirmă că nu ne aflăm într-un blocaj constituţional, iar Parlamentul este obligat să dea un vot pozitiv sau negativ Guvernului.
„Suntem într-un conflict politic determinat de boicotarea de către PSD a votului în Parlament cu privire la Guvern. Situaţia conflictuală poate fi înlăturată imediat prin derularea în Parlament a şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului cu privire la votul de încredere asupra Guvernului. Curtea şi aici greşeste fundamental în condiţiile în care Parlamentul acordă sau nu votul de încredere programului de guvernare şi listei membrilor Guvernului, nu premierului desemnat”, a explicat fostul premier.
Emil Boc crede că a fost stabilit un precedent extrem de periculos atunci când Curtea Constituţională, care este „gardianul Constituţiei” într-un stat de drept, îşi depăşeşte atribuţiile, încalcă Legea fundamentală şi se amestecă părtinitor în jocul politic.
„Conflictele politice, în orice democraţie, se soluţionează prin mijloace politice. Până la urmă, actorii politici răspund în faţa electoratului pentru acţiunile sau inacţiunile lor, nu persoanele numite de către actorii politici”, a menţionat Boc.
Primarul Clujului a dat exemplul Germaniei, unde, conform legii fundamentale, se pot organiza alegeri anticipate dacă dacă o moţiune de încredere solicitată de către Cancelarul Federal este respinsă de către majoritatea membrilor din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului Germaniei.
„În aceste condiţii, preşedintele Germaniei, la propunerea Cancelarului, poate dizolva Bundestagul şi provoca alegeri anticipate. În anul 2005, cancelarul Schroder, care a dorit în mod explicit organizarea de alegeri anticipate în Germania, a solicitat un vot de încredere Bundestagului şi a cerut în mod expres parlamentarilor din propriul partid să nu susţină moţiunea de încredere pentru ca aceasta să fie respinsă şi, în consecinţă, să se întrunească acea condiţie constituţională pentru a se putea ajunge la alegeri anticipate. În consecinţă, moţiunea de încredere solicitată de cancelar a fost respinsă, cu sprijinul parlamentarilor din partidul cancelarului”, a precizat Emil Boc.
Boc a amintit că opoziţia germană din Bundestag a atacat la Tribunalul Constituţional hotărârea Bundestagului de a respinge a moţiunea de încredere, invocând faptul că, în mod deliberat, cancelarul a utilizat prevederea constituţională pentru a se ajunge la alegeri anticipate, contrar spiritului şi textului Constituţiei Germaniei.
„Tribunalul Constituţional din Germania a respins sesizarea opoziţiei şi a considerat că nu este de competenţa ei să judece conflictele politice. Textul Constituţiei, spune Tribunalul Constituţional din Germania, a fost respectat. În România, într-o situaţie politică asemănătoare ca problematică cu cea din Germania anului 2005, CCR sfidează textul Constituţiei noastre, îşi abandonează rolul de gardian al Constitutiei şi se amestecă în jocul politic intern, fapt absolut inacceptabil într-o democraţie”, a conchis Emil Boc.
Curtea Constituţională a stabilit, luni, că există conflict juridic de natură constituţională între Preşedinţie şi Parlament din cauza desemnării lui Ludovic Orban în funcţia de premier de către şeful statului Klaus Iohannis.