Emmanuel Macron preconizează, de asemnea, „o poliţie a frontierelor comună şi un birou european al azilului, obligaţii stricte de control, o solidaritate europeană la care să contribuie fiecare ţară europeană, sub autoritatea unui Consiliu European de Securitate Internă„.
„Nicio comunitate nu creează un sentiment de apartenenţă dacă ea nu are limite pe care să le protejeze„, pledează Macron în editorialul său, publicat în ziare în 28 de ţări, inclusiv în Franţa, în Le Parisien şi publicaţiile regionale din cadrul grupului Ebra.
„Frontiera este libertatea în securitate„, continuă el. „Trebuie, astfel, să reaşezăm spaţiul Schengen: toţi cei care vor să participe la el trebuie să îndeplinească obligaţii de responsabilitate (control riguros al frontierelor) şi de solidaritate (aceeaşi politică de azil, cu aceleaşi reguli de primire şi refuz)„.
Citeşte şi Scandal în Franţa, Emmanuel Macron e acuzat că ţinut ascunsă ştirea despre prăbuşirea unui avion
Spaţiul Schengem este o zonă de liberă circulaţie în care controalele la frontieră sunt abolite în perioade normale. El este alcătuit, în prezent, din 26 de ţări, între care 22 de stete membre UE.
Franţa a restabilit controale la frontieră în seara atentatelor de la 13 noiembrie 2015. Ele au fost prelungite în mod sistematic de atunci, la şase luni, din cauza ameninţării teroriste.
Acestea nu sunt nişte controale sistematice, ci o posibilitate de a proceda la verificări ale identităţii la frontiere, prin derogare de la regulile cu privire la libera circulaţie.
Frontierele terestre, cu Belgia, Luxemburg, Germania, Elveţia, Italia şi Spania sunt vizate, dar şi frontierele aeriene şi maritime.
În total, şase ţări au reintrodus controale la frontiere interne din cadrul spaţiului Schengen – Franţa, Germania, Austria, Danemarca, Suedia şi Norvegia -, invocând probleme de securitate, dar şi deplasări transfrontaliere ale unor migranţi care au intrat ilegal în UE.
Mai multe state şi Comisia Europeană (CE) îşi exprimă cu regularitate îngrijorarea faţă de faptul că aceste măsuri derogatorii devin puţin câte puţin norma şi pot să conducă la un moment dat la sfârşitul spaţiului Schengen.