Enigma alegerilor prezidențiale. Românii n-au habar pe cine pun ștampila: l-au confundat pe Călin Georgescu cu George Călinescu: „Lumea vorbea despre el și l-am votat și eu”

Românii au demonstrat încă o dată că suntem un popor puternic. Puternic influențat. Data de 24 noiembrie 2024 rămâne o zi marcantă în istoria țării, după ce peste două milioane de români au ales să pună ștampila în dreptul candidatului independent Călin Georgescu, fără să știe, unii dintre ei, nici măcar cum îl cheamă. Simpatizanții celui care a reușit să scoată PSD-ul din cursa pentru Cotroceni, pentru prima dată în 35 de ani, au apărut pur și simplu ca ciupercile după ploaie.

Niciun sondaj din timpul campaniei electorale și nici exit-poll-urile, publicate după închiderea urnelor, nu prevesteau că „lupta finală” se va da între un independent și candidata USR, Elena Lasconi. Dar iată că rețelele sociale au reușit de această dată să fie mai convingătoare decât orice vorbă „dulce” spusă de figurile importante de pe scena politică, care acum se pregătesc să-și facă bagajele și să plece acasă.

Aproximativ 2,5 milioane de români l-au votat pe Călin Georgescu, acesta poziționându-se pe primul loc în diaspora, cu 43,35% din voturi (345.000 de voturi), dar și în 13 județe din România: Alba, Arad, Argeș, Bistrița, Călărași, Constanța, Hunedoara, Maramureș, Neamț, Sibiu, Suceava, Prahova și Tulcea.

Citește și: George Simion visează departe: ”Avem şansa să avem un guvern suveranist şi un preşedinte suveranist! România s-a trezit!”

Alte articole

Fost şef al SIE, întrebat dacă serviciile secrete l-au racolat pe Călin Georgescu: Nu cred că ai căuta o persoană care stă de vorbă cu preotesele lui Decebal sau care are informaţii de la marţieni

Bogdan Peşchir, acuzat de corupere a alegătorilor în campania electorală a lui Călin Georgescu, eliberat din arest înainte de alegeri

Cel mai frapant lucru este că românii nu știu nimic despre Călin Georgescu, unii chiar l-au confundat cu scriitorul George Călinescu, drept dovadă că pentru mulți alegerile prezidențiale rămân doar o mare enigmă.

Mulți au votat pentru că… „lumea vorbea despre el”, dar abia acum lumea vorbește despre cine este el, de fapt.

Întrebată cu cine a votat, o româncă a declarat că l-a ales pe George Călinescu, care a murit acum aproape 60 de ani și nici nu a candidat vreodată la alegerile prezidențiale.

„Trebuie să zic? George Călinescu! Da… sau cum îl cheamă? Am văzut că majoritatea… lumea vorbea despre el și l-am votat și eu”, a declarat o femeie care a votat cu Călin Georgescu, pentru știrile Observator.

Ce spun românii despre Călin Georgescu

Părerile sunt împărțite, românii fie îl apreciază, fie n-au auzit de el până la alegeri:

• Călin Georgescu este un om independent, un om adevărat
• Eu nu știu nimic de Călin Georgescu, deocamdată nu s-a spus cine e și ce e
• Mai mult sau mai puțin. Știu doar ceva că ar avea o legătură cu Rusia
• A fost membru al clubului de la Roma, a fost la ONU
• Nu am nimic cu nimeni, dar e susținut de masonerie
• Te duci pe TikTok, începi să vorbești, vorbește bine, vorbește frumos, cursiv și știe ce are de spus. Gata, i-a păcălit pe toți

@romania_ffw♬ sunet original – Romania Fast-Forward

Citește și: Opiniile controversate despre educație ale candidatului TikTok Călin Georgescu: ”Lucian Blaga este unul din principalii interziși în România / Singura știință este Iisus Hristos”

Cine sunt alegătorii lui Georgescu

Sociologii analizează acum profilul alegătorului lui Georgescu. Potrivit INSCOP, 31% dintre tinerii de 18-24 de ani au votat cu Georgescu, în contrast cu doar 8% dintre alegătorii cu vârsta de peste 65 de ani care l-au votat.

Alegătorii tineri, până în 44 de ani, au fost mai mobilizați să voteze cu acest candidat independent decât votanții cu vârsta de peste 45 de ani.

Totodată, 20% dintre persoanele cu studii primare și fără studii și 23% dintre persoanele cu studii medii au votat cu el, comparativ cu 13% dintre persoanele cu studii superioare care au optat pentru el.

Tinerii protestează după ce Călin Georgescu a câștigat primul tur

Luni seară, o manifestație spontană a început în Piața Universității din București împotriva candidatului independent care a câștigat turul I al alegerilor.

Sute de tineri și nu numai au mers în fața Teatrului Național, ca să-și arate nemulțumirea față de Călin Georgescu, care s-a clasat pe prima poziție, cu 22,94% din voturi.

Majoritatea celor de la protest au scandat mesaje precum „Nu fascism, nu război, nu Georgescu în turul doi”, „Călin Georgescu, noul Antonescu” sau „Iubirea de ţară nu e legionară!”

Mobilizarea s-a făcut pe reţelele de socializare, protestul nefiind autorizat.

„România e ameninţată de o dictatură legionară sub numele lui Călin Georgescu. Acesta este un semnal de alarmă. Alegerea acestuia nu înseamnă doar întorcerea în trecut la o economie identică cu cea din regimul Ceauşescu, ci o dictatură legionară cu armata pe străzi şi biserica la guvernare”, se arată în mesajul care îndemna tinerii să iasă în stradă.

Georgescu răspunde acuzațiilor de extremism

În prima sa reacție publică de după primul tur, Călin Georgescu a respins acuzațiile de extremism și fascism aduse la adresa sa în spațiul public.

„Sunt acuzat de extremism. (…) Fals. Total fals. Sunt dedicat cu totul poporului român. (…) Nu sunt extremist, aşa cum se spune pe canalele media şi de către politicieni. Nu sunt fascist. Nu sunt nimic din ceea ce încercaţi să conturaţi la adresa mea, domnilor jurnalişti”, a spus el.

Cu toate astea, în 2022, procurorii au deschis un dosar în care Georgescu a fost vizat după ce a declarat că Zelea Codreanu și Ion Antonescu că „au făcut fapte bune și altele mai puțin bune”.  La scurt timp, în același an, dosarul a fost închis. Citește AICI mai multe despre acest subiect.

„Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi”, este articolul de lege (OUG 31 din 13 martie 2002) care stă la baza dosarului deschis de Parchetul General.