În nopțile de 23-25 septembrie 1978, un grup de militari constructori aflați în zona Bâlea Lac a avut parte de întâlniri misterioase cu una sau mai multe entități ce nu au putut fi identificate.
Pe 23 septembrie, soldații au observat o lumină ciudată de culoare roșiatică, a cărei sursă nu a putut fi explicată. La miezul nopții, unul dintre militari a zărit o siluetă misterioasă, despre care unii au speculat că ar fi putut fi un extraterestru.
„În jurul orei 24.00, am ieșit din dormitor, care se afla înspre lac. Când am ieșit din cameră, am observat la o distanță de circa 6 – 8 metri de mine, în dreptul geamului de la camera gradaților, pe trotuar, o siluetă întunecată, neagră, care se distingea clar de împrejurimi. Avea înălțimea de circa doi metri. Silueta stătea nemișcată și aproape se contopea cu întunericul, așa că nu am putut distinge niciun detaliu. Când l-am zărit am strigat, dar nu am primit niciun răspuns și, de frică, m-am întors în dormitor”, relata militarul, potrivit unei mărturii consemnate de Călin Turcu, în cartea „Cazuri OZN în România”.
A doua noapte, pe 24 septembrie, în jurul orei 21:45, sergentul Ion Radu i-a alertat pe militarii Dorr și Vulpe, spunând că pe o ridicătură de pământ, la aproximativ 15-20 de metri distanță, se afla o creatură întunecată și uriașă, având o înălțime de peste 2.5 metri. Spre deosebire de noaptea precedentă, vremea era senină, iar creatura putea fi observată mai clar.
Aceasta a fost descrisă ca având un contur umanoid, cu două „coarne” îndoite spre spate, picioare groase și mâini cu „gheare” lungi. Soldații, cuprinși de teamă, au aruncat cu pietre în direcția ființei, însă fără niciun rezultat. Unul dintre militari chiar s-a apropiat curajos de creatură, ținând în mână un băț.
Când a ajuns la un metru de aceasta și a ridicat bățul, colegii săi descriu că au auzit un „suflu ca de tigru”. Militarul a căzut în zăpadă, cu mâinile întinse, iar creatura l-a examinat pentru câteva momente înainte de a dispărea.