”Primul lucru pe care-l vom face, cu voia lui Allah, va fi să ridicăm starea de urgenţă”, a declarat şeful statului turc într-un interviu televizat difuzat miercuri seara târziu. Până de curând, Erdogan spunea că acest regim de excepţie – criticat de opoziţie şi organizaţii de apărarea drepturilor omului – va fi ridicat doar după eliminarea întregii ”ameninţări teroriste” în Turcia.
Însă, săptămâna trecută, pe fondul campaniei electorale, care pare mai dificilă decât prevedea, el a declarat că ”s-ar putea pune problema” ridicării stării de urgenţă după scrutin. Erdogan candidează pe 24 iunie la un nou mandat – cu puteri larg consolidate, adoptate prin referendumul din aprilie 2017.
Ridicarea stării de urgenţă este evocată cu regularitate de principalele partide de opoziţie şi este una dintre principalele teme ale campaniei Partidului Republican al Poporului (CHP), al cărui candidat la preşedinţie, Muharrem Ince, se bucură de un succes care l-ar putea pune în dificultate pe Erdogan.
”Imediat după alegeri, după ce voi depune jurământul şi voi prelua funcţia, noi vom ridica starea de urgenţă”, a scris joi, pe Twitter, Ince.
Erdogan şi-a temperat declaraţiile miercuri seara. ”Ridicarea stării de urgenţă nu înseamnă o eliminare completă sau că nu ne vom întoarce în urmă”, a spus el. ”Dacă vedem terorism, noi vom lua din nou măsurile cele mai stricte”, a subliniat preşedintele în exerciţiu.
Starea de urgenţă a fost instaurată în Turcia pe 20 iulie 2016, la câteva zile după tentativa de lovitură de stat imputată de autorităţi predicatorului Fethullah Gülen şi susţinătorilor săi. Peste 50.000 de persoane au fost arestate, iar alte peste 140.000 au fost destituite sau suspendate în cadrul unor epurări efectuate în cadrul stării de urgenţă, prelungită din trei în trei luni de când a fost instaurată, ultima oară în aprilie.