Escrocherie din spatele gratiilor, suna oamenii şi spunea că este procuror. Ce a urmat este desprins parcă din filme

Procurorii susțin că, în perioada noiembrie 2016 — martie 2017, în timp ce se afla în executarea unei pedepse la Penitenciarul Giurgiu, Laurențiu Dumitru Anghel a contactat pe terminale telefonice fixe mai multe persoane (apelând numere de apel consecutive din București), recomandându-se reprezentant al organelor judiciare (procuror, ofițer de poliție) și, pretinzând că investighează o rețea de falsificatori de bancnote care ar fi reușit introducerea acestora în circuitul financiar, le solicita persoanelor contactate să predea sumele de bani deținute la domiciliu, sub pretextul verificării autenticității bancnotelor.

Potrivit Agerpres, la începutul convorbirilor, Laurențiu Dumitru Anghel le adresa persoanelor respective o serie întrebări cu privire la vârstă, adresa de domiciliu, cine mai locuiește la acea adresă, respectiv cuantumul sumelor de bani deținute în locuință sau în conturi bancare.

Pentru reușita acțiunii, deținutul alegea persoanele vârstnice, comunicându-le acestora că presupusa anchetă ce viza rețeaua de falsificatori era o operațiune de interes național și nu trebuie să divulge nimănui faptul că au fost contactate.

În cazul în care persoanele contactate telefonic refuzau să predea sumele deținute sau manifestau reticență, deținutul schimba tonul conversației, punându-le în vedere faptul că se fac vinovate de „obstrucționarea justiției” și că locuințele lor vor fi percheziționate.

Alte articole

Vlad Pascu, criminalul de la 2 Mai, rămâne în arest preventiv. Instanța a respins cererea de trimitere în arest la domiciliu

Vărul Raisei, fetița ucisă din Dolj, rămâne în arest! Motivul deciziei judecătorilor

În comiterea faptelor, Laurențiu Dumitru Anghel a fost ajutat de doi complici, Irina Răceanu și Radu Gheorghe, care aveau rolul de a se prezenta la locuința persoanelor vătămate drept reprezentanți ai autorităților judiciare care investighează rețeaua de falsificatori de bancnote și care, sub pretextul verificării autenticității bancnotelor, preluau banii dați de victime.

Au existat și situații în care Irina Răceanu s-a confruntat cu refuzul persoanelor vătămate de a-i permite părăsirea locuinței cu banii remiși, caz în care deposedarea de aceste sume s-a realizat prin sustragere, profitând de neatenția victimelor.

Anchetatorii arată că, folosind acest mod de operare, inculpații au indus în eroare trei persoane, au încercat să înșele alte șapte persoane și au sustras bani de la cinci persoane, prejudiciul total ridicându-se la 46.750 lei și 14.950 euro.

Dosarul se va judeca la Judecătoria Sectorului 1 București.