În Severodonețk, micul oraș din estul Ucrainei, se dau lupte grele între armata rusă și defensiva țării vecine României. Trupele lui Vladimir Putin au primit un nou termen-limită pentru pentru a îi cuceri. După ce au ratat două astfel de obiective, forțele Moscovei au misiunea de prelua orașul până la 22 iunie.
În sud, primarul din Mariupol , Vadim Boichenko, oraș ruinat de ruși, a declarat că sistemele de salubritate sunt distruse, iar cadavrele putrezesc pe străzi, informează Mediafax.
„Există o epidemie de dizenterie și holeră … Războiul care a luat peste 20.000 de locuitori … din păcate, cu aceste focare de infecție, va mai face mii de victime în Mariupol”, a declarat el la televiziunea națională.
Primarul a făcut apel la Națiunile Unite și la Comitetul Internațional al Crucii Roșii să lucreze la stabilirea unui coridor umanitar pentru a permite locuitorilor rămași să părăsească orașul, care se află în prezent sub control rusesc.
Boichenko a cerut Națiunilor Unite și Comitetului Internațional al Crucii Roșii să stabilească un coridor umanitar pentru a permite rezidenților rămași să părăsească orașul, care este acum sub controlul Rusiei.
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a afirmat, în mesajul transmis în noaptea de vineri spre sâmbătă, că în Donbas luptele cu armata rusă sunt din ce în ce mai grele.
„Rusia vrea să distrugă fiecare oraş din Donbas, «fiecare» nu este o exagerare. Ca Volnovakha, ca Mariupol. Toate aceste ruine, odată oraşe fericite, urme negre de foc, cratere de la explozii – asta e tot ce poate da Rusia vecinilor săi, Europei şi lumii. Acesta este probabil cel mai rapid exemplu de degradare completă a unui stat – calea pe care statul rus a urmat-o timp de 107 zile”, a afirmat Zelenski.
El a spus că trupele ucrainene fac tot ce pot să oprească ofensiva ocupanţilor, cât le permit „armele grele, artileria modernă – tot ce am cerut şi continuăm să le cere partenerilor noştri”.
Șeful statului ucrainean a afirmat că se pregăteşte o restaurare pe scară largă a ţării, după război, dar luptele grele care se duc în Donbas vor decide „când va veni acest «după»” şi care vor fi graniţele unde vor fi „stricate” planurile ocupanţilor.
„Acum e timpul ca toţi ucrainenii să fie ca unul – o naţiune care luptă şi nu permite lumii să îşi îndepărteze atenţia de ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă în Ucraina”, a subliniat el.
Holera este o boală infecțioasă bacteriană foarte serioasă, care afectează în mod deosebit intestinul subțire. Boala se manifestă prin tulburări digestive ca o diaree gravă, vomitări excesive, care duc la o deshidratare rapidă a bolnavului (exicose), prin pierdere de electroliți (substanțe minerale).
Cu toate că boala evoluează frecvent atipic, poate fi recunoscută ușor prin mortalitatea ridicată de 85 % la izbucnirea bolii, ca ulterior acest indice de letalitate să scadă între 20 și 70 % la cazurile netratate.
Boala este semnalată deja pe Valea Gangelui prin anul 600 î.Hr. India. Prin secolul XVIII sunt cazuri de epdemie de holeră
În „Războiul Crimeii” (1853-1856) mor în ambele tabere mai mulți soldați din cauza bolii decât pe câmpul de luptă. Prin 1892 epidemia de holeră din Afganistan, se extinde în Rusia, în portul Hamburg izbucnește în același an o epidemie mare (8 600 de morți).
Ultima epidemie mare de holeră a avut loc în anul 1991 în Peru de unde s-a extins în America Latină (400 000 de cazuri)