Norris este unul dintre cei mai buni aruncători din liga în care activează, iar acest lucru i-a adus numeroase contracte de publicitate şi nu numai. El a semnat în 2011 un contract cu o echipă din Toronto pentru care a primit un bonus de 2 milioane de dolari, însă preferă să investească toţi banii şi să trăiască cu doar 800 de dolari pe lună – jumătate din salariul minim lunar oferit în Statele Unite, potrivit Business Magazin.
„Prefer să trăiesc sărac”, povesteşte Norris. „Atunci când nu ai presiunea banilor, e mai uşor să te concentrezi pe muncă”.
Ziua sa începe cu prepararea micului dejun la o plită portabilă, atunci când are la dispoziţie ingredientele necesare. Când îi lipseşte ceva, intră în magazinul aflat la doar câţiva metri distanţă. Urmează exerciţiile de dimineaţă şi apoi plecarea către stadion. Un ultim lucru pe care îl face, înainte de antrenament, este să ia un topor pentru a-şi „tunde” barba. Nu foloseşte lame de ras, pentru că nu le vede rostul.
A cumpărat duba când era în liceu, după ce a semnat primul său contract de profesionist. De atunci, maşina este cel mai bun prieten al său.
„Maşina asta îmi dă libertatea de care am nevoie”, spune tânărul atlet. „E un lucru precum Yin şi Yiang pentru mine”.
Merge cu maşina peste tot, doarme în ea şi îşi face excursiile cu ea. Când ajunge la antrenament şi o parchează între maşinile de lux ale celorlalţi jucători, colegii îl îndeamnă să îşi cumpere ceva potrivit statutului său social. Pentru Morris însă, viaţa pe care o duce este exact viaţa pe care şi-o doreşte.
Daniel Norris nu ştie cât va mai putea duce acest stil de viaţă, pentru că presiunea pusă de cluburile profesioniste este foarte mare.
„Orice ar fi, voi continua să fiu un ambasador pentru promovarea lucrurilor de care îmi pasă„, spune Morris.