Începând de luni până vineri, începând de la orele 5 dimineața, coloane de microbuze, autobuze şi maşini personale se îndreaptă spre Capitală pentru a suplimenta forţa de muncă.
Dacă în celebrul cartier din New York, Manhattan, intră zilnic peste 1.6 milioane de oameni care fac naveta, în Bucureşti sunt 700.000 de persoane care lucrează şi care au domiciliul în alt judeţ.
Dacă este să ne raportăm la populația activă din România, Capitala a reușit să atragă jumătate cea din județul Giurgiu, mai bine de o treime din Călăraşi şi un sfert din Ialomiţa, Teleorman sau Dâmboviţa, judeţe unde cele mai multe localităţi se află la circa o oră – o oră şi jumătate cu maşina personală, pe o rază de circa 100 de kilometri.
Citește și: Cât costă abonamentul lunar pentru transportul cu STB, metrou şi cu trenul Gara de Nord – Otopeni
Dacă de la Ploiești și retur există o autostradă care face drumul să fie mai puțin periculos pentru că există două benzi pe sens, doar unele localităţi din Călăraşi sau Ialomiţa beneficiază de conexiune spre autostrada 2, în timp ce dinspre Dâmboviţa, Giurgiu sau Teleorman în cele mai multe cazuri există doar posibilitatea unui drum naţional cu o bandă pe sens.
Totuși, Capitala nu are nici până în prezent o infrastructură care să îi susțină pe navetiști. Centura este nefuncțională, parcări la limita centurii nu există, iar care parcări au fost construite stau goale pentru că nu au fost amplasate unde trebuie, conform nevoilor actuale, scrie zf.ro.
Mai mult decât atât, spre deosebire de multe alte țări, transportul feroviar este unul lent, iar parcările publice din Capitală s-au scumpit. În Bucureşti au fost anulate PUZ-urile de sector, iar autorizaţiile de construire pentru noi proiecte imobiliare au scăzut considerabil în ultimii doi ani, astfel încât în următorii ani singurele alternative de locuinţe noi vor fi în Ilfov, unde cele mai multe comune nu au străzi asfaltate, blocuri cu fose septice sau puțuri de apă.
Sursa menționată mai sus mai precizează și că angajații cu cele mai mari salarii sunt cei din Bucureşti, Cluj şi Timiş, iar cei care câştigă cel mai prost sunt cei din Teleorman, Caraş-Severin şi Maramureş.
Citește și: Vouchere sociale de 250 de lei. Veste proastă pentru milioane de români, când intră, de fapt, banii pe card
Astfel, angajaţii din Bucureşti au încasat, în medie, câte 4.612 de lei net pe luna octombrie 2021, în creştere cu 16% faţă de aceeaşi lună din anul 2019, cei din Cluj au ajuns la un salariu mediu net de aproape 4.300 de lei, în creştere cu 22% faţă de octombrie 2021, perioada de dinaintea pandemiei, iar cele din Timiş au depăşit 3.830 de lei, în creştere cu 23% faţă de octombrie 2021.