Estimare USL: În listele permanente ar trebui să fie 14,8-14,9 milioane de persoane

„Dacă plecăm de la aceste date (transmise de Guvern, n.r.) vom asista la următoarea concluzie: la început s-a vehiculat cifra de 18,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot; dacă din ei scădem 3,5 milioane de cetăţeni care nu au acte de identitate pentru că au expirat sau pierdut, persoane care au reşedinţa stabilită în străinătate, sau care au drepturi electorale interzise, ajungem la 14,8-14,9 milioane de persoane care pot fi înscrise în listele electorale permanente”, a declarat, luni, preşedintele interimar al PNL Bucureşti, Eugen Nicolăescu.

El a precizat că, în aceste condiţii, raportat la cifra de 14,7 milioane de cetăţeni cu drept de vot care ar trebui să se regăsească pe listele electorale permanente, s-au prezentat la vot 8,4 milioane, adică aproximativ 60% din listele electorale permanente, şi au votat pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Bsăescu 7,5 milioane, adică 53% din populaţia aflată înregistrată în listele electorale permanente.

„De fapt, pentru demitere au votat mai mult de 50% plus unu din cetăţenii aflaţi pe listele electorale permanente, deci mai mult decât necesarul cerut”, a spus Nicolăescu.

El a spus că listele electorale permanente care se întocmesc în România pentru cetăţenii cu domiciliul în România pot cuprinde numai cetăţeni cu drept de vot din România, care au reşedinţa stabilită în ţară, a precizat, luni, preşedintele interiamr al PNL Bucureşti, Eugen Nicolăescu.

„Azi ştim, ca urmare a cifrelor comunicate de Guvern, că în România sunt persoane cu drept de vot care au rezidenţa în România şi care au rezidenţa în străinătate; sunt persoane care nu pot avea drept de vot pentru că nu au acte de identitate cu care să se poată verifica identitatea şi, în consecinţă, nu au cum să reprezinte persoane cu drept de vot, sau sunt persoane cu drepturile electorale interzise prin legislaţie. Ca atare, listele electorale permanente care se întocmenc în România pentru cetăţenii cu domiciliul în Romnia pot cuprinde numai cetăţeni cu drept de vot cu domiciliul în România, care au reşedinţa stabilă în România”, a spus Nicolăescu.

El a spus că, în aceste condiţii, CCR are suficiente informaţii ca să poată să ia o decizie corectă, legală, care să dovedească faptul că referendumul a fost desfăşurat şi organizat potrivit prevederilor legale.

Întrebat ce va afce USL adică CCR nu va lua în calcul cifrele transmise de Guvern, Nicolăescu a răspuns: „Din punct de vedere politic, nu cred că o instituţie în România nu poate să nu ţină cont de date oficiale şi să nu ţină cont de votul cetăţenilor. Dacă, prin absurd, CCR se va pune în afara statului de drept (…) atunci USL va trebui să facă tot ce depinde din punct de vedere politic ca să apere votul a 7,5 milioane de cetăţeni, iar acest lucuru îl vom decide la vremea respectivă”.