”Planul A, B şi C al Estoniei este consolidarea apărării noastre naţionale şi apartenenţei la NATO. NATO este prosperă şi activă, atât pe plan militar cât şi politic, în Europa şi dincolo de ea”, a indicat premierul Ratas.
Anterior şi preşedinta estonă Kersti Kaljulaid a apreciat că „NATO este clar funcţională”, amintind faptul că ”niciun aliat NATO nu a fost atacat vreodată”, aşadar ”avem încredere în NATO”.
Aceste reacţii survin după ce cotidianul finlandez Ilta-Sanomat a publicat marţi un interviu cu titularul eston al Internelor, Mart Helme, în care acesta sugerează că guvernul de la Tallinn lucrează la un plan alternativ pentru situaţia în care NATO nu şi-ar respecta obligaţia privind apărarea comună a membrilor Alianţei.
În timp ce unii analişti cred că s-ar putea ca Helme să fi fost influenţat de afirmaţia preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a spus că NATO este în ”moarte cerebrală”, ceilalţi membri ai guvernului eston s-au grăbit să repare daunele de imagine create de publicarea acelui interviu.
Astfel, ministrul eston al apărării, Juri Luik, a declarat că nu există niciun ”plan B” şi a calificat afirmaţiile colegului său de la Interne drept ”absurde”. La rândul său, ministrul eston de externe Urmas Reinsalu a participat miercuri la Bruxelles la o reuniune ministerială a NATO, unde a reafirmat că pentru Estonia nu există vreo alternativă la NATO.
După aceste reacţii, Mart Helme, lider al formaţiunii conservatoare Partidul Popular eston, a emis un comunicat în care afirmă că afirmaţiile sale au fost greşit interpretate de ziaristul care i-a luat interviul. Acesta din urmă spune însă că a înregistrat declaraţiile ministrului eston şi că acesta a vorbit clar în mai multe momente ale discuţiei despre existenţa unui misterios ”plan B”.