Eugen Nicolăescu: Dacă nu investim acum în sănătate va trebui să investim mai târziu în boli

„Dacă nu investim acum în sănătate şi în prevenţie, va trebui să investim mai târziu în boli şi costuri de spitalizare. Dacă nu investim acum în educarea şi responsabilizarea publicului, va trebui să investim mai târziu în tratamente. Prevenţia este o investiţie în individ şi în dezvoltarea unei societăţi„, a declarat Eugen Nicolăescu.

El a menţionat că programul a avut trei mari obiective: să conştientizeze individul că percepţia proprie că este sănătos nu înseamnă absenţa riscului sau chiar a bolii şi să-l facă responsabil de sănătatea lui. Al doilea obiectiv a fost refacerea relaţiei medic – pacient şi transformarea ei în relaţia medic – cetăţean, iar al treilea obiectiv a fost să sprijine anumite grupe de populaţie vulnerabilă sau dezavantajată şi să le încurajeze să-şi cunoască starea de sănătate, scrie Agerpres.

„Este ştiut faptul că din varii motive, sunt categorii de cetăţeni care nu mergeau şi nu merg niciodată la medic, ci doar în ultimul moment, când starea de sănătate s-a agravat şi necesită intervenţie de urgenţă. Rolul programului a fost să ofere o şansă pentru includerea în programul de prevenţie şi să nu lase în afara societăţii persoanele neasigurate”, a subliniat ministrul Sănătăţii.

Citeşte şi Programul naţional de evaluare a sănătăţii populaţiei va fi reluat

Alte articole

Cum reduci colesterolul mărit, principala cauză a apariției bolilor cardiovasculare. Mihaela Bilic: „Obiectivul trebuie să fie nu atât scăderea nivelului colesterolului rău, cât creșterea celui bun”

Primul model de inimă artificială a fost creat de cercetătorii de la Harvard

El a punctat că PNESS a pornit de la nevoia asigurării accesului la anumite servicii, cum sunt cele de prevenţie, către întreaga populaţie.

Datele programului conduc la concluzii îngrijorătoare: foarte mulţi dintre români sunt supuşi riscului de boli cardio-vasculare, diabet, ciroză şi cancer.

În privinţa factorilor de risc, consumul excesiv de sare (între 37% şi 68% din populaţia evaluată la nivel de judeţ, cu o medie naţională îngrijorătoare de 53,8%) este unul dintre cei mai importanţi factori de risc. Urmează consumul excesiv de grăsimi saturate – între 20% şi 46% din populaţia evaluată, cu o medie naţională de 32%, consumul excesiv de carne roşie – între 15% şi 40% din populaţia evaluată, pe grupe de vârstă în funcţie de educaţie, stare civilă şi ocupaţie, unde media naţională este 26,6%.

„Nu uităm, desigur, consumul excesiv de alcool, între 10 şi 24% din populaţia evaluată, cu o medie naţională de 16,4%„, a detaliat Eugen Nicolăescu.

Bărbaţii consumă în exces alcool de 5 ori mai mult decât femeile, dublu în mediul rural faţă de cel urban. Privitor la consumul de tutun acesta este mai frecvent la tineri şi scade în raport cu vârsta.

Eugen Nicolăescu a mai spus că 40% dintre persoanele evaluate prezintă risc de boli cardiovasculare. Riscul crescut de deces prin boală cardiovasculară este în medie de 9,1%.

Riscul mediu de diabet zaharat II pentru populaţia adultă evaluată este de cca. 12%. În procent de 54% din populaţia examinată adultă este supraponderală, iar 5% prezintă obezitate severă.

Citeşte şi Spitalele se plâng că nu au bani pentru tratamente. Nicolăescu acuză managerii că nu-şi fac treaba

Riscul de cancer la sân este în medie de 3,5% din populaţia evaluată, iar cel de cancer de col uterin este de 1,9% la nivel naţional, în unele judeţe acesta depăşind 5%. Doar 9% dintre femei au efectuat un test Babeş-Papanicolau în ultimii trei ani.

Ministrul Sănătăţii a accentuat că aceste rezultate trebuie folosite, pentru ca în viitor să se poată aloca eficient banii publici.

Valoarea adăugată a Programului creşte în timp, pentru că perioada de manifestare a riscurilor se consideră a fi de 10 ani.

Eugen Nicolăescu a spus că are în vedere reluarea acestui program, când se va putea, ca parte a politicii de prevenţie şi a strategiei generale în domeniul sanitar.