Euro se prăbuşeşte. Cea mai recentă alunecare a avut loc după un alt set de date privind inflaţia din SUA. Moneda unică europeană a început acest an într-o notă puternică, având în vedere o redresare economică post-pandemică. Dar invazia Rusiei în Ucraina, creşterea preţurilor europene la gaze şi temerile că Moscova ar putea tăia şi mai mult livrările au ridicat spectrul recesiunii şi au afectat euro, notează Reuters.
Incertitudinea globală sporită şi o poziţie agresivă a politicii monetare a Fed au fost între timp în beneficiul dolarului, care reprezintă un refugiu sigur.
Euro s-a scufundat cu până la 0,4%, ajungând la un minim de 0,9998 dolari la 12:45 GMT, cel mai scăzut nivel din decembrie 2002. Ultima dată a scăzut cu 0,1% pe zi la 1,005 dolari şi a pierdut peste 10% până acum în acest an.
„Raţionalizarea benzinei, stagflaţia, o recesiune aşteptată, toate acestea sunt motive întemeiate pentru a fi pesimist în privinţa euro”, a declarat Stuart Cole, economist macro-şef la Equiti Capital din Londra, înainte ca euro să treacă acest prag.
El adaugă că aceşti factori vor îngreuna sarcina Băncii Centrale Europene de a majora ratele dobânzilor, ceea ce va mări şi mai mult diferenţa de dobândă faţă de Statele Unite.
De când a devenit disponibilă liber în 1999, moneda unică a petrecut foarte puţin timp sub paritate. De fapt, ultima dată când a făcut acest lucru a fost între 1999 şi 2002, când s-a scufundat până la un minim record de 0,82 dolari în octombrie 2000.
În istoria sa relativ scurtă de două decenii, euro este a doua cea mai căutată monedă din rezervele valutare globale, iar rulajul zilnic al raportului euro/dolar este cel mai mare dintre monedele de pe piaţa globală de 6,6 trilioane de dolari pe zi.
Alunecarea euro este o bătaie de cap pentru BCE. Permiterea scăderii monedei nu face decât să alimenteze inflaţia record pe care BCE se luptă să o limiteze. Dar încercarea de a o susţine cu rate ale dobânzii mai mari ar putea exacerba riscurile de recesiune.
Până acum, BCE a minimalizat problema, susţinând că nu are o ţintă privind rata de schimb, chiar dacă moneda contează. De asemenea, pe o bază ponderată în funcţie de schimburile comerciale – faţă de monedele partenerilor săi comerciali – euro a scăzut cu doar 3,6% în acest an .