Eurodeputaţii români şi-au exprimat în plenul PE preocuparea faţă de situaţia din Crimeea

Eurodeputatul Adrian Severin, din grupul neafiliaților, a spus în intervenția sa din cadrul dezbaterii că a demoniza Rusia nu este o politică, ci o tentativă de a ascunde lipsa unei politici.

‘Pe termen lung, cursa sancțiunilor va fi câștigată de competitorul care va putea să suporte ritmul mai mult. Va fi Rusia, ca de obicei? Toată lumea este determinată să aibă capitalul strategic al Ucrainei la dispoziția sa, dar nimeni nu vrea să-și asume responsabilitatea deplină față de Ucraina. Ceea ce rămâne este de obicei încercarea fiecărei părți de a face Ucraina indisponibilă pentru cealaltă parte. Asta este rău. Cel mai rău rezultat este apariția a două Ucraine care se deturnează una pe alta, a noi conflicte înghețate care vor își vor trece consecințele lor rele de la o criză la alta, având un efect de contagiere în regiune’, a afirmat fostul ministru român de externe, membru în Comisia pentru afaceri externe (AFET) a PE.

Din acest motive, a adăugat el, UE trebuie să negocieze, dar nu înainte de a se asigura de egalitatea capacității militare din teren. ‘Împreună cu banii noștri trebuie să trimitem în Ucraina forțe militare de menținere a păcii. Dacă Crimeea este pierdută, nu știu, măcar să salvăm restul. UE are nevoie de curaj, viziune și tărie pentru a o obține un acord clar, strategic cu Rusia, apărând în același timp aspirațiile legitime ale Ucrainei’, a mai spus Severin.

Ioan Mircea Pașcu, vicepreședinte al Comisiei AFET, a afirmat că în cazul Ucrainei adevăratul test este dacă Rusia păstrează sau nu Crimeea.

Alte articole

Cum s-ar putea încheia războiul dintre Rusia şi Ucraina? Cele patru scenarii posibile, potrivit The Times

Rusia va trebui să înţeleagă care sunt obiectivele lui Trump, înainte de orice acord de pace cu Ucraina

‘În 1994, Ucraina a renunțat de bună voie la statutul său de putere nucleară, în condițiile garanțiilor privind integritatea sa teritorială date de trei state nucleare, printre care și Rusia. Dacă Rusia păstrează Crimeea, alte state se vor gândi de două ori atunci când li se va cere să renunțe la statutul lor de puteri nucleare. Asta va avea un impact negativ asupra neproliferării nucleare’, a avertizat eurodeputatul PSD.

El a precizat că dacă Rusia va păstra Crimeea, ‘politica europeană va fi aruncată în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, când Turcia a fost de acord să cedeze Crimeea Rusiei în condiții specifice și când Rusia a trebuit să renunțe la Dunăre, în urma înfrângerii în Războiul Crimeii. În consecință, în timp ce Turcia ar putea să revendice Crimeea, Rusia ar putea obține din nou acces la gurile de vărsare ale Dunării, ceea ce ar schimba statutul fluviului’.

Ioan Mircea Pașcu a mai spus că, în al treilea rând, și cel mai important, confirmarea unui astfel de scenariu ‘ar însemna că sistemul european de securitate a eșuat și că trebuie renegociat unul nou cu o Rusie mai agresivă’.

Cristian Preda, din grupul PPE, a afirmat în intervenția sa că Moscova nu se uită doar spre Crimeea și că ‘metodele folosite sunt cam aceleași’.

‘În februarie denunțam aici referendumul ilegal organizat la încurajarea Rusiei în regiunea Găgăuzia, din Republica Moldova. În Crimeea se va organiza peste câteva zile ceva similar, ce-i drept după ce soldații ruși au ajuns deja acolo. Folosirea consultării plebiscitare în afara unui cadru constituțional, pentru a marca voința unei puteri străine, este o maimuțărire a democrației’, a spus Cristian Preda, și el membru al Comisiei AFET.

El a adăugat că, în aceste condiții, Rusia nu mai poate fi considerată un partener strategic al Uniunii. ‘Consiliul trebuie să adopte sancțiuni foarte dure la adresa lui Putin. Avem datoria de a-l opri pe agresorul rus de la Kremlin înainte că el să trimită soldații la vest de Crimeea’, a pledat Preda.