Europarlamentarii români, de la cei mai leneşi la cei mai activi

Cel mai activ europarlamentar a fost de departe Maria Grapini, cu 52 de intervenții. Iar cei mai slabi au fost Blaga și Manda, care nu au avut nici măcar o singură intervenție. Subiectele abordate de parlamentarii români au fost diverse, mergând de la mutilarea genitală a femeilor și egalitatea de gen și cazul George Floyd, până la măsuri de combatere a crizei COVID, sprijinul infrastructurii din România, diferențele de subvenții primite de fermierii români față de cei din vest sau situația muncitorilor români în UE.

I-am aranjat în ordinea inversă a intensității activității în plen, așadar, cei mai activi sunt la final. ECONOMICA.NET a ales câte un discurs considerat interesant pentru alegători, în dreptul fiecărui parlamentar. În unele cazuri, pot părea neinteresante, sau irelevante pentru România, dar este tot ce am găsit. Alte ori, am găsit discursuri politice solide care privesc direct interesele României.

Claudiu Manda și Vasile Blaga sunt europarlamentarii români, aleși de populație în mai 2019, care au reușit contraperformanța de a avea zero intervenții în plenul parlamentului european într-un an de mandat. Parlamentul a avut un moment de comemorare al Revoluției române de la 1989, ocazie cu care mai mulți parlamentari români inactivi au bifat un discurs în PE. Niciun discurs comemorativ nu a fost luat în considerare la găsirea celei mai interesante declarații.

Nume mari în Grupul europarlamentarilor români leneși Mihai Tudose (Pro Romania) – două intervenții – una despre Revoluție, cealaltă de welcome pentru Președinția Croată a UE. Ambele în scris.

Alte articole

Dacian Cioloş laudă Guvernul Ciolacu: Trebuie să recunosc, a negociat bine interesul României la vârful Comisiei Europene

Dacian Cioloş îşi anunţă ieşirea din politica „de partid” după ce REPER nu a atins pragul electoral la alegerile europarlamentare

Dragoș Benea (PSD) – două intervenții – una despre Revoluție și una despre autostrada Moldova.

Cea mai interesantă declarație: Autostrada Moldova rebuie să fie una prietenoasă cu mediul și să afecteze cât mai puțin flora și fauna din siturile protejate. Pledez în favoarea variantei de autostradă Iași-Bacău-Brașov, soluția optimă de conectare a Moldovei cu Transilvania, doar 8 % impact pe ariile protejate, față de 55 % impact pentru varianta Târgu-Mureș – Iași.

Gheorghe Vlad Nistor (PNL) – două intervenții – una despre George Floyd

Cea mai interesantă declarație: Rezoluția pe care o dezbatem astăzi condamnă uciderea cetățeanului american de culoare, George Floyd, susține protestele pașnice antirasiste și reafirmă cu tărie valorile antidiscriminatorii ce animă Uniunea Europeană și statele membre. Un cadru instituțional pentru a dezbate aceste provocări contemporane este absolut necesar pentru ca asemenea evenimente să nu se mai repete; numeroase proteste au degenerat în violență și vandalism, abordări ce nu pot aduce schimbările pozitive pe care ni le dorim cu toții. Continuarea proceselor educaționale prin care valorile pozitive pot fi conferite generațiilor tinere, recunoașterea și discutarea episoadelor negative petrecute în istoria recentă pe întregul mapamond și eforturile sincere și susținute ale instituțiilor europene de a eradica efectele nocive ale acestor evenimente sunt căile de urmat. Trebuie dezavuate pornirile violente și distructive ale unor protestatari, ce, fie nu înțeleg că singura modalitate prin care putem îndrepta aceste injustiții istorice este respectarea legilor și proceselor democratice, fie sunt motivați de agende politice extremiste. Aceste reacții, plasate în afara cadrului legal, facilitează alunecarea către societăți mult mai inegalitare, intolerante și polarizate. Susțin procesul de vindecare a acestor răni adânci din societățile noastre prin măsuri echilibrate, adoptate și implementate în urma unor dezbateri serioase, nu sub presiunea momentului.

Cristian Ghinea (USR) – 3 intervenții – „domnul Putin este un ticălos”

Cea mai interesantă declarație: Doamnă președintă, vin din România, o țară care a suferit atât din cauza fascismului, cât și a comunismului și dați-mi voie să nu mulțumesc Armatei Roșii, așa cum spunea colega mea Demirel de la Grupul de Stânga mai devreme. Nu mulțumesc Armatei Roșii. Armata Roșie a cotropit, nu a eliberat România, Armata Roșie a omorât și a violat oameni în România. Acest Parlament a votat o rezoluție prin care indică Pactul Ribbentrop-Molotov ca fiind una dintre cauzele izbucnirii războiului. Așa este, acest pact a permis regimului nazist să invadeze Polonia și să înceapă războiul. O parte din teritoriul României a fost, în același timp, invadată de Armata Roșie. Aceea a fost o epocă a ticăloșilor, de care trebuie să ne despărțim. Germania a dezavuat regimul nazist, domnul Putin ridică în slăvi regimul comunist. De aceea domnul Putin este un ticălos. Îmi declar solidaritatea cu Polonia în fața acestei noi agresiuni retorice.

Corina Crețu (PRO Romania) – 3 intervenții – „trebuie să mă reobișnuiesc să vorbesc un minut”.

Cea mai interesantă declarație: Doamnă președintă, doamnă comisar Vestager, îmi face mare plăcere să vorbesc din nou din Parlamentul European. Aș vrea să vorbesc despre cadrul financiar multianual, care reprezintă garanția unei Europe stabile și predictibile din punct de vedere economic, și cred că următorul buget pentru perioada 2021-2027 nu mai reprezintă doar o prioritate, ci o urgență. Vreau să vă spun că, deși Comisia Europeană a depus propunerea de buget încă din 2 mai 2018, n-au avut loc decât trei triloguri pe această temă, și atunci cred că nu ar trebui să ne mirăm că populismul crește în Europa. Este vorba de un nou început pentru Europa. În propunerea Comisiei s-au dublat sumele -dacă vor fi aprobate de către dumneavoastră ca și colegislatori și de către Consiliu – atât pentru cercetare, pentru inovare, pentru tineret, pentru programele Erasmus, ca să nu mai vorbesc de politica de coeziune care contribuie la reducerea decalajelor dintre regiuni și, pe de altă parte, despre agricultură, subvențiile pe agricultură. Deci apelul meu este de a relua cât mai curând trilogul între Comisie, Consiliu și Parlament pe tema bugetului 2021-2027. Scuze, dar nu mai sunt obișnuită să vorbesc un minut, trebuie să mă reobișnuiesc.

Cristian Terhes (PNȚCD) – 3 intervenții, din care una cu Revoluția. „Comisia să rescrie raportul pe Justiție din 2019”.

Cea mai interesantă declarație: Domnule președinte, Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost implementat în 2006, înainte ca România și Bulgaria să intre în Uniunea Europeană. Scopul acestui mecanism a fost gândit ca un sistem de analiză, de verificare a justiției din România și Bulgaria pentru a se asigura că aceste două țări, odată integrate în Uniunea Europeană, vor ajunge la același standard de democrație și de stat de drept cum sunt celelalte țări europene. Cu regret, însă, în cazul României, vedem că, în ultimii ani, acest Mecanism de Cooperare și Verificare nu numai că nu mai este tehnic și a fost transformat într-un raport pur politic, dar raportul în ceea ce privește România în ultimii ani cuprinde o serie de erori care au generat inclusiv o reacție negativă din partea magistraților din România. Pe lângă aceste erori factuale, cantitative, calitative care există în acest raport, ultimul raport în privința României, scris, generat de către Comisia Europeană, neagă prevederi din Constituția României și din deciziile Curții Constituționale din România. Invitația pe care o adresez Comisiei Europene este să se reevalueze modul cum acest raport a evaluat justiția din România în 2019 și să îl rescrie.

Gheorghe Falcă (PNL) – 4 intervenții – „Am muncit atunci cu drag și cu gândul la bicicletă”.

Cea mai interesantă declarație: Domnule președinte, dragi colegi, la șaisprezece ani reușeam la un examen școlar, iar familia mea, pentru a reuși să îmi cumpere o bicicletă, m-a trimis douăzeci și una de zile într-o muncă sezonieră. Am muncit atunci cu drag și cu gândul la bicicletă, fără să mă gândesc la ceea ce înseamnă securitatea mea. Astăzi văd lucrurile altfel. Prin această rezoluție, invităm Comisia și statele membre să ia măsuri ca lucrătorii să beneficieze de protecție adecvată, prin îmbunătățirea condițiilor de muncă, prin respectarea standardelor de cazare, prin îmbunătățirea standardelor de sănătate și siguranță. În același timp, trebuie să crească responsabilitatea angajatorilor și a firmelor de recrutare în respectarea drepturilor lucrătorilor. Mulțumesc raportorului pentru că a luat în considerare șase puncte importante pe care le-am propus în numele delegației României a PPE.

Dan Nica (PSD) – 4 intervenții – salutări și urări de bine.

Cea mai interesantă declarație: Domnule Președinte, doamnă von der Leyen, vreau să vă spun că mi-a plăcut abordarea progresistă și pro-europeană pe care ați prezentat-o astăzi în discursul dumneavoastră și în scrisoarea pe care ați adresat-o grupului meu. Aș vrea să vă spun că veți avea votul meu ca șef al delegației române în Grupul Social Democrat, dar veți avea votul meu și pentru un motiv pe care aș vrea să vi-l spun și anume o speranță, speranța că veți lupta împotriva discriminării dintre cei care suntem din Europa Centrală și de Est și cei din restul Uniunii Europene, că veți lupta pentru eliminarea dublului standard. Avem dublu standard în spațiul Schengen. Milioane de români sunt umiliți în fiecare zi în aeroporturile din Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii Europene la stânga, românii la dreapta, lucruri absolut nejustificate și pe care domnul Președinte Juncker s-a jurat de vreo zece ori că le va elimina în timpul mandatului domniei sale. Probabil că a vrut să vă lase dumneavoastră această plăcere. Veți lupta împotriva dublului standard în privința politicii agricole? Un fermier român, doamnă von der Leyen, primește jumătate din cât primește un fermier din Uniunea Europeană. Cum poate să fie competiție reală și corectă în Uniunea Europeană în aceste condiții? Mai cred ceva, doamnă von der Leyen, pentru că ați spus că aveți și simțiți că trebuie să fie un spirit de dreptate în Uniunea Europeană. Sper că veți lupta și veți acorda fondurile necesare pentru regiunile de tranziție energetică și industrială, pentru că sunt sute de mii de familii, sute de mii de copii, sute de mii de mame care vor fi afectate, dacă regiunile aflate în tranziție industrială și energetică nu vor avea sprijinul necesar și ca acest lucru să se întâmple acum. Vă doresc succes, doamnă von der Leyen.

Mircea Hava (PNL) – 5 intervenții – „politica de coroziune a Europei”.

Cea mai interesantă declarație: Domnule președinte, doamnă comisar, stimați colegi, doamna cancelar Angela Merkel sublinia recent importanța preocupării pentru coeziunea Europei ca una dintre prioritățile fundamentale ale Președinției germane ale Consiliului European. Pentru a menține și consolida coeziunea noastră, trebuie să întărim cea mai importantă politică de investiții a Europei – politica de coeziune. În caz contrar, o să ajungem să vorbim în curând de politica de coroziune a Europei. Testul de referință al Europei este de a ne însănătoși împreună, atât noi, cât și economiile noastre. Dacă nu putem fi acum cu adevărat solidari în fața morții și suferinței semenilor noștri, în fața falimentului economic, atunci în fața a ce să fim solidari? Cetățenii și companiile Europei au nevoie acută de banii bugetului multianual, au nevoie de banii pachetului de redresare, corelat convergent cu bugetul. Noi stăm la distanță unii de alții, dar nu mai putem ține la distanță banii de nevoile stringente ale Europei. Statele membre așteaptă din partea Comisiei Europene măsuri tranzitorii explicite, care să asigure absorbția celor 37 de miliarde de euro din fonduri structurale și de investiții. Nu putem oferi Europei o inflație de promisiuni și compromisuri financiare pe hârtie fără bani reali, fără venituri corect estimate și reglementate la timp. Europa are nevoie de un buget acum. Rareș Bogdan (PNL) – 6 intervenții – „care ar fi consecințele pe termen scurt ale interzicerii transportului de animale vii din Uniunea Europeană”. Cea mai interesantă declarație: Doamnă președintă, înțeleg preocupările dumneavoastră și susțin sprijinul pentru realizarea centrelor de abatorizare în special, în zonele în care acestea lipsesc. Doresc să vă întreb care ar fi consecințele pe termen scurt ale interzicerii transportului de animale vii din Uniunea Europeană. În primul rând, aceasta ar însemna foamete în anumite zone ale lumii − și spun clar acest lucru − foamete din cauza lipsei anumitor produse. Pe de altă parte, înseamnă falimentul fermierilor, care nu ar mai avea piețe de desfacere. Datele recente ne-au confirmat că aceste fenomene − falimentele și foametea − duc la gesturi disperate, fie că vorbim de sinucideri ale fermierilor sau de migranții naufragiați în Mediterană. Consider că, pe lângă bunăstarea animalelor, trebuie să avem o poziție rațională și să acordăm prioritate și intereselor ființelor umane atunci când luăm orice decizie. Haideți să verificăm transportatorii, modul în care se transportă animalele vii peste mare pentru că altfel Australia, Noua Zeelandă, Argentina… (Președinta a întrerupt vorbitorul)… abia așteaptă eliberarea piețelor din Orient… (Președinta a retras cuvântul vorbitorului).

Clotilde Armand (USR) – 7 intervenții – „orice strategie europeană de transport trebuie să țină seama de obiectivele ecologice, dar și de realitățile economice”.

Cea mai interesantă declarație: Doamnă președintă, orice strategie europeană în materie de transport trebuie să țină seama de obiectivele noastre ecologice, dar și de realitățile economice. Sunt țări din Europa, cum este țara pe care o reprezint, România, care nu dispun de o conectare la rețeaua de autostrăzi europene. Nu există nicio autostradă în România care să traverseze frontiera spre restul spațiului european. Nu există nicio autostradă care să traverseze Munții Carpați, pentru a conecta regiunile țării. Nu este vorba de proiecte de densificare rutieră, este vorba de un minim de care are nevoie o economie ca să prospere. Chiar dacă mutăm investițiile spre transportul feroviar și fluvial – investiții, de altfel, foarte mari și de lungă durată – nu vom putea eluda această necesitate, completarea rețelei rutiere europene la un minim. Este dreptul tuturor cetățenilor europeni de a beneficia de accesibilitate în transport. Strategia europeană trebuie să permită o tranziție ecologică justă.

Citeşte şi: ALEGERI LOCALE 2020. Miss Bikini candidează ca independent la primăria Rădăuţi

Iuliu Winkler (UDMR) – 7 intervenții – „minoritățile naționale sunt o valoare și o bogăție”.

Cea mai interesantă declarație: În calitatea mea de europarlamentar al UDMR susțin cu toată încrederea prioritățile președinției germane a UE așa cum au fost prezentate în plenul PE de cancelarul Angela Merkel. „Împreună” este cuvântul cheie al președinției germane. Acest fapt îmi dă speranță, deoarece provocările extraordinare cărora trebuie să le răspundem în următoarele 6 luni pot fi depășite doar împreună și în solidaritate. Germania preia președinția rotativă a UE într-un moment crucial, când pandemia a indus consecințe economice de o gravitate nemaiîntâlnită în ultimii 90 de ani. UE trebuie asigure sprijin echitabil statelor membre care se află în cele mai dificile situații economice din cauza pandemiei. Dintre cele 5 priorități, coeziunea este cea mai importantă; păstrarea finanțării Politicii de coeziune și a celei agricole în noul buget european fiind esențială. Ca reprezentant al comunității maghiare din România salut includerea în rândul priorităților a drepturilor fundamentale. UE este construită pe valori, iar minoritățile naționale sunt o valoare și o bogăție. Sper că sub președinția germană a Consiliului va sprijini legiferarea obiectivelor Minority Safe Pack. Prin cuprinderea în legislația europeană a prevederilor MSPI, membrii comunităților minorităților naționale din UE vor beneficia de egalitate efectivă în drepturi și de eliminarea discriminării la care încă sunt supuși.

Ștefan Motreanu (PNL) – 8 intervenții – „COVID-19 a scos la suprafață condițiile absolut deplorabile în care majoritatea lucrătorilor sezonieri își desfășoară activitatea în Europa anului 2020”.

Cea mai interesantă declarație: Solicit Comisiei Europene să își exercite rolul de gardian al tratatelor și să asigure implementarea principiului egalității de tratament prevăzut la articolul 45 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care interzice orice discriminare pe motiv de cetățenie între lucrătorii statelor membre în ceea ce privește încadrarea, remunerarea și condițiile de muncă. Pandemia COVID-19 a scos la suprafață condițiile absolut deplorabile în care majoritatea lucrătorilor sezonieri își desfășoară activitatea în Europa anului 2020, evidențiind abuzuri precum nerespectarea standardelor de sănătate și de siguranță la locul de muncă, timpul exagerat de lucru, neasigurarea salariilor minime, condițiile de cazare improprii și practicile netransparente și înșelătoare ale agențiilor de recrutare și ale angajatorilor locali. Invit Comisia Europeană să vină cu propuneri prin care să asigurăm că lucrătorii dispun de contracte de muncă clare înainte de plecare, să înființeze un instrument care să le permită lucrătorilor să raporteze în mod anonim abuzurile și să asigure organizarea continuă de inspecții comune transfrontaliere la locurile de muncă.

Dragoș Tudorache (PLUS) – 8 intervenții – „Erdoğan trebuie să simtă presiunea europeană”.

Cea mai interesantă declarație: Doamnă președintă, mă alătur colegilor mei care au condamnat în termenii cei mai fermi agresiunea unilaterală a Turciei, nu Rusiei. Ca Uniune Europeană, trebuie să acționăm pe trei planuri. Primul este umanitar. Asistăm la o nouă etapă tragică a unei crize umanitare care atinsese deja demult dimensiuni istorice. Milioanelor de refugiați sirieni dislocați deja în interiorul și în jurul Siriei li s-au mai adăugat acum câteva sute de mii. Al doilea plan ține de securitate. Riscăm o regrupare și resurgență a Statului Islamic, profitând de haosul creat în nordul Siriei și de eliberarea multor luptători ISIS din taberele păzite de trupele kurde. În sfârșit, trebuie să acționăm în plan diplomatic și geostrategic. Erdoğan trebuie să simtă presiunea europeană, și nu noi să ne simțim datori lui Erdoğan pentru că ține mâna pe robinetul cu refugiați. O Turcie care acționează cum vrea în plan regional, care încalcă sistematic drepturile propriilor cetățeni și valorile statului de drept, o Turcie care dialoghează politic doar cu Rusia este o Turcie căreia noi, ca Uniune Europeană, trebuie să îi dăm mesaje clare: embargo eficient pe arme, sancțiuni țintite și serioase, încurajarea societății civile turce prin toate mijloacele și susținerea unui proces de restabilizare a Siriei, scoasă din trioul Rusia – Turcia – Iran.

Grupul parlamentarilor mediocri Cristian Bușoi (PNL) – 10 intervenții – „vaccinarea reprezintă una dintre cele mai puternice și mai rentabile măsuri de sănătate publică”.

Cea mai interesantă declarație: COVID-19 a dovedit încă o dată că vaccinarea reprezintă una dintre cele mai puternice și mai rentabile măsuri de sănătate publică. Întreaga lume așteaptă în prezent dezvoltarea și desfășurarea unui vaccin anti COVID-19, pentru a reveni la rutina zilnică înainte de pandemie. Avem în prezent peste 100 de proiecte de dezvoltare a vaccinurilor COVID19 la nivel mondial, dintre care 8 sunt deja în faza de studiu clinic, dintre care 3 sunt susținute de Horizon 2020. Odată dezvoltat, este important să se asigure autorizarea rapidă a partenerului nostru de încredere, european Agenția pentru Medicină și lucrează în strânsă colaborare cu sectorul farmaceutic european pentru a oferi capacitatea de producție necesară. Cu o mare îngrijorare, vreau să vă reamintesc că UE este regiunea lumii cu cea mai mică încredere în siguranța și eficacitatea vaccinurilor. Unul dintre cei mai puternici factori de șovăială a vaccinului sunt neînțelegerile cu privire la beneficiile și riscurile vaccinurilor, gravitatea bolilor infecțioase care pot fi prevenite prin vaccin și teama de reacții adverse potențiale derivate din informații înșelătoare. În consecință, subliniez nevoia continuă de a ne consolida acțiunile, împreună cu Comisia, statele membre, EMA și ECDC pentru a combate ezitarea vaccinului, a îmbunătăți acoperirea vaccinării, a promova politicile de vaccinare durabile și a contribui în cele din urmă la sănătatea europeană și globală.

Marian Jean Marinescu (PNL) – 10 intervenții – „bani noi pentru transport sau transferul de alte linii bugetare?”

Cea mai interesantă declarație: Doamnă președintă, domnule vicepreședinte, și în documentele emise de Comisie, și în poziția Parlamentului, se cere ca toate măsurile să fie luate pe baza unor studii de impact. Aș dori ca introducerea în ETS a transportului maritim, precum și procentul de transfer de la rutier, la fluvial și la cale ferată de 75 %, cât ați propus dumneavoastră, precum și trecerea de la 40 % la 50 % în 2030 să fie luate pe baza unor studii de impact solide. De asemenea, să existe o coordonare între dumneavoastră și toate direcțiile generale pentru luarea acestor măsuri, să faceți ceva pentru a avea acorduri globale, în special să urgentăm CORSIA pentru aviație și să încercăm ceva pentru transportul maritim. Aș vrea să vă întreb, planul pentru investiții pe care îl propuneți dumneavoastră în documentul dumneavoastră se bazează pe bani noi sau pe transferul de alte linii bugetare?

Victor Negrescu (PSD) – 12 intervenții – 2% din planul de relansare european pentru salvarea sectorului cultural și creativ european.

Cea mai interesantă declarație: Doamnă președintă, domnule comisar, dragi colegi, dezbaterea de astăzi este foarte importantă pentru viitorul sectorului cultural și creativ european, care este puternic afectat de criza generată de COVID-19. Mii de persoane care lucrează în domeniu nu au avut posibilitatea sau mijloacele pentru a se adapta schimbărilor provocate de această criză, iar soluțiile implementate de guverne lasă de dorit. În ciuda multiplelor apeluri ale Parlamentului European, în ciuda interpelărilor pe care fiecare dintre noi le-a făcut pe lângă autoritățile naționale, acest sector de care suntem mândri și care reprezintă unul din punctele forte ale economiei europene pare a fi uitat. Acest lucru a fost, din păcate, cazul și în România, unde autoritățile nu au făcut nimic pentru cele trei sute de mii de persoane care lucrează în acest domeniu și reprezintă în jur de 10 % din produsul intern brut. Din acest motiv, solicităm astăzi un răspuns european și măsuri clare pentru susținerea acestui sector. Trebuie să alocăm 2% din planul de relansare european pentru salvarea sectorului cultural și creativ european, dar trebuie făcut la fel și la nivelul statelor membre. Rezoluția noastră va fi un ultim apel pentru salvarea sectorului. Sper ca executivul european și Consiliul să asculte vocea miilor de persoane care muncesc în acest domeniu.

Citeşte şi: Guvernul a sesizat CCR pe moţiunea de cenzură a PSD. Dancă: Cerem amânarea votului după pronunţarea judecătorilor constituţionali

Daniel Buda (PNL) – 12 intervenții – Agricultura trebuie să fie privită ca partener în această bătălie pentru menținerea biodiversității.

Cea mai interesantă declarație: Domnule Președinte, biodiversitatea reprezintă conceptul care subsumează valorile esențiale ale vieții umane. În același timp, ea furnizează beneficii nu doar pentru noi, ci și pentru generațiile viitoare. Factorul uman determină, însă, o scădere considerabilă a acesteia, cu efecte grave pe termen mediu și lung. Schimbările climatice sau încălzirea globală, în general, reprezintă elementul distructiv pentru aceasta. Acordul Verde European își propune să reprezinte un instrument și un mecanism prin care statele membre să fie determinate, printre altele, să concureze la păstrarea biodiversității. Cu toate acestea, statele membre trebuie să înțeleagă că este nevoie să vină cu o finanțare adecvată și suficientă pentru atingerea acestor obiective. Agricultura trebuie să fie privită ca partener în această bătălie pentru menținerea biodiversității. De asemenea, fermierii trebuie să fie sprijiniți financiar pentru ca practicile lor agricole să fie conforme cu obiectivele de mediu. Aceștia nu pot face mai mult cu bani mai puțini. Nu în ultimul rând, cercetarea și inovarea în conservarea și restaurarea biodiversității trebuie să fie sprijinite adecvat.

Rovana Plumb (PSD) – 13 intervenții – eradicarea mutilării genitale feminine.

Cea mai interesantă declarație: Toate formele de violență bazată pe gen, indiferent de UE sau din întreaga lume, au toleranță zero. Susțin cu fermitate angajamentul Consiliului și al Comisiei de a combate violența bazată pe gen, punându-l ca prioritate în Strategia UE pentru Egalitate de Gen și, în special, în a lucra colectiv pentru eradicarea mutilării genitale feminine (MGF). MGF încalcă grav drepturile fundamentale ale femeilor și fetelor din întreaga lume și are consecințe grave pe toată durata vieții asupra sănătății femeilor, fizic, dar și psihologic. Trebuie să consolidăm colectarea datelor la nivelul UE pentru cartografierea femeilor victime din statele membre, să îmbunătățim măsurile de susținere, în strânsă colaborare cu autoritățile naționale, profesioniștii din domeniul sănătății și societatea civilă și să accelerăm ratificarea UE a Convenției de la Istanbul. De asemenea, sunt necesare măsuri eficiente pentru eliminarea barierelor raportării MGF și a urmăririi penale cu succes. La nivel internațional, UE ar trebui să fie mai activă în sprijinirea implementării CEDAW, a Convenției ONU privind Drepturile Copilului și a altor instrumente internaționale. Trebuie explorată o strategie pe termen lung pentru eliminarea discriminării bazate pe gen și asigurarea schimbărilor culturale durabile pe termen lung.

Dragoș Pâslarul (PLUS) – 14 intervenții – egalitate de șanse între femei și bărbați.

Cea mai interesantă declarație: Doamna președintă, doamna comisar Dalli, am venit pregătit inițial cu un discurs formal, pe care l-am abandonat pentru a transmite mai degrabă un mesaj emoțional mai direct. Pe toți bărbații care văd încă problema egalității de gen ca fiind ceva minor, marginal, îi invit să se gândească la cum și-ar dori să le fie tratate mamele, surorile și fiicele. Începând cu importanța egalității de șanse până la problema dramatică a violenței verbale sau fizice împotriva femeilor. Ca tată a patru copii, toți băieți, consider că e datoria mea să le transmit valorile de bază și să-i învăț să lupte activ pentru o societate cu drepturi egale și egalitate de șanse între femei și bărbați. Trebuie să internalizăm importanța problemei stereotipurilor și a preconcepțiilor de gen, care încă dezvoltă în Uniunea Europeană atitudini misogine, de desconsiderare față de femei, violență verbală și chiar fizică. E crucial să începem de aici să luptăm, în special noi bărbații, să devenim garanți în lupta împotriva violenței la adresa femeilor. Avem cu toții această obligație. Strategia propusă are exact valoarea pe care i-o vom da prin modul în care fiecare dintre noi vom acționa personal mai departe.

Vlad-Marius BOTOŞ (USR) – 15 intervenții – „Încă vedem haine care le spun fetelor că sunt flori delicate și băieții că sunt eroi”.

Cea mai interesantă declarație: Salariu egal pentru muncă egală: la asta ne gândeam când am auzit un decalaj de remunerare între femei și bărbați, dar acum este mai mult decât atât. Statisticile ne arată că femeile sunt împinse către domenii și către locurile de muncă care sunt mai prost plătite în economia generală. Încurajăm femeile să meargă la muncă, să aibă o carieră, dar facem suficient pentru a ne asigura că au egalitate la alegere? Există încă educatori în școli care le spun copiilor că băieții sunt mai înclinați pentru știință, iar fetele pentru literatură și îngrijire. Încă vedem lipsa egalității în procesul educațional. Încă vedem haine care le spun fetelor că sunt flori delicate și băieții că sunt eroi. În societatea noastră vedem în continuare, în special în cele mai puțin dezvoltate, roluri de gen care limitează atât femeile, cât și bărbații. Trebuie să luăm măsuri. Trebuie să facem ceva pentru a opri educația bazată pe gen și modul în care influențăm copiii pentru a alege o carieră. Nu este suficient să proclamăm. Este timpul pentru măsuri reale, proiecte reale și acțiuni reale.

Citeşte şi: PSD stabileşte calendarul moţiunii de cenzură şi detaliile congresului de sâmbătă

Nicolae Ștefănuță (USR) – 18 intervenții – „aceasta este realitatea LGBTI de care unii sunt înfricoșați în această sală”.

Cea mai interesantă declarație: Domnule Biedroń, vreau să vă mulțumesc în numele a mii de români care simt la fel ca dumneavoastră. Colega mea de partid, Cristina, mi-a povestit ce însemna să fii membru al comunității LGBTI România, în timpul comunismului. Ce ne unește pe noi toți în această chestiune? Avem vise, vrem să fim liberi și vrem să iubim. Milioane de cetățeni europeni se bucură de drepturile acestea. Dar sunt alte milioane care sunt tratați de statele lor ca fiind mai puțin egali ca ceilalți. În 2015 CEDO, prin decizia Oliari obligă statele să recunoască și să creeze parteneriatul civil. Dar până astăzi 6 state membre europene încă nu implementează acea decizie. Nu în mâinile politicienilor stă dreptul la fericire, nu în mîinile lor este dreptul la a iubi sau a nu iubi. Tineri care comit suicid, care suferă, care sunt jigniți, aceasta este realitatea LGBTI de care unii sunt înfricoșați în această sală. Închei prin a-l cita pe Martin Luther King: Întunericul nu poate alunga întuneric, doar lumina o va face. Ura nu poate alunga ură, doar dragostea o va face.

Grupul celor mai activi europarlamentari români

Tudor Ciuhodaru (PSD) – 20 de intervenții – Redeschiderea Institutului Cantacuzino din România poate salva milioane de vieți.

Cea mai interesantă declarație: Domnule Președinte, această decizie poate salva milioane de vieți. Redeschiderea Institutului Cantacuzino din România trebuie să devină o prioritate pentru Uniunea Europeană. În contextul multiplelor îngrijorări actuale legate de evoluția gripei, a rujeolei, mai nou a coronavirusului și a rezistenței microbiene, precum și dată fiind necesitatea creșterii încrederii în soluțiile de imunizare, vă solicit astăzi, onorată Comisie, finanțarea prioritară a acestui obiectiv strategic. Soluția mea legislativă a fost adoptată de Parlamentul României ‒ ce-i drept, după ce am depus-o de șapte ori acolo ‒ , dar, pentru a fi cu adevărat eficientă, acest obiectiv trebuie să intre într-un plan integrat la nivel european și poate deveni un obiectiv strategic pentru Uniunea Europeană. Astfel vom putea asigura vaccinuri sigure, ieftine și la timp. 21 de vaccinuri strategice erau produse în România, iar Institutul era unul dintre cele șapte institute producătoare de vaccin antigripal la nivel european. Putem asigura produse unice care cresc imunitatea, precum Qantas Timus și Polidinul, și, mai mult decât atât, în situații de criză cum este coronavirusul acum, se poate pune diagnostic precoce și rapid și preveni epidemiile. Cred că acest standard european de calitate în sănătate pe care l-am propus… ( Președintele a întrerupt vorbitorul) … deja în Parlamentul European trebuie să devină realitate.

Loránt Vincze (UDMR) – 22 de intervenții – îl apără pe Viktor Orbán și îl atacă pe Iohannis.

Cea mai interesantă declarație: Stimate domnule președinte! Trebuie menționat că dezbaterea de astăzi privind statul de drept în Ungaria nu este justificată de nicio evoluție nouă. Știrile false care au inundat Europa despre situația maghiară au fost demontate. De exemplu, faptul că parlamentul maghiar nu există, deși are ședințe, trece legi. Știm că de la alegerile sale din 2010, stânga europeană l-a atacat constant pe Viktor Orbán. Cetățenii maghiari au votat de atunci în favoarea lui și a lui Fidesz la șapte alegeri naționale. Atunci este clar că alegerile nu pot fi câștigate prin persecuția vrăjitoarelor de la Bruxelles. Cu toate acestea, cu controversa în legătură cu atacurile false, Parlamentul European își pierde credibilitatea față de cetățeni. Sau organizați o dezbatere de o oră cu privire la statul de drept pentru fiecare stat membru. Am putea începe imediat cu România, unde președintele Iohannis a afirmat practic săptămâna trecută că extinderea drepturilor minorităților este o trădare a națiunii. Cuvintele sale încalcă și spiritul constituției române și statul de drept. De ce nu sună vocile anxioase la această întrebare?

Carmen Avram (PSD) – 22 de intervenții – pactul ecologic: viitorul mecanism pentru o tranziție echitabilă va suplimenta, nu va înlocui, Programul de coeziune. Cea mai interesantă declarație: Domnule președinte, noul pact ecologic va aduce, probabil, schimbări comparabile cu cele produse de marile revoluții prin care a trecut omenirea, dar noi avem obligația să ne asigurăm că nu vor exista consecințe dramatice, sociale, așa cum s-au mai întâlnit recent în Europa. De exemplu, în România, înainte de aderare, printre condițiile impuse de Uniunea Europeană a fost și cea a închiderii minelor declarate neperformante. A urmat o tragedie de proporții. Sute de mii de oameni au intrat în șomaj, orașele au dat faliment și s-au transformat în ruine. În toată țara s-au înregistrat, ani de zile, tulburări sociale. Niciun program guvernamental nu a mai putut repara dezastrul care a fost și uman și economic și ecologic. Chiar și azi, la 16 ani distanță, în acele zone, reconversia profesională este minimă, iar sărăcia, maximă. Prin urmare, solicit Comisiei să se asigure că viitorul mecanism pentru o tranziție echitabilă va suplimenta, nu va înlocui, Programul de coeziune, care trebuie continuat pentru că nu s-a încheiat, că acest mecanism va fi aplicat chirurgical exact acolo unde trebuie, că va veni la pachet cu asistență tehnică și, mai ales, că nu va adânci decalajul care încă există între țările din estul și din vestul Europei.

Eugen Tomac (PMP) – 24 de intervenții – Sediul informațiilor false despre COVID este în Federația Rusă

Cea mai interesantă declarație: Doamnă președintă, domnule Înalt Reprezentant, doamnă vicepreședintă, este evident că în această perioadă, pe lângă criza generată de coronavirus, am avut parte de acest șoc numit pandemie informațională, șoc care trebuie spus exact așa cum s-a întâmplat pentru că adevărul nu trebuie ocolit în această situație. Sediul acestor informații false este în Federația Rusă. Noi, cei din România, din țările baltice, din Polonia, știm că Rusia este specializată în a deforma realități, iar acest atac, domnule vicepreședinte Borrell, este un atac extrem de dur la adresa coeziunii europene. Este bine ceea ce ați spus. Am constatat că există angajamente; este nevoie de acțiune. Federația Rusă trebuie să primească un răspuns pe măsura acestor dezinformări. Sunt mii de știri pe care Comisia le-a prezentat ca făcând parte din acest plan de dezinformare și noi trebuie să acționăm, inclusiv aici, în Parlament, printr-o rezoluție.

Ramona Strugariu (PLUS) – 26 de intervenții – Este inacceptabil ca una din cele patru mari firme de consultanță europene, care lucrează inclusiv cu instituțiile Uniunii, să ofere consultanță financiară și legală rudelor și camarilei dictatorilor din state terțe pentru a-i ajuta să spele bani.

Cea mai interesantă declarație: Domnule președinte, nu transpunem complet, corect și la timp directivele europene adoptate pentru combaterea eficientă a spălării de bani. Este o realitate! Comisia a început astăzi procedurile de infringement împotriva mai multor state, inclusiv împotriva României pentru că nu a transpus la timp Directiva a cincea. Mai mult decât atât, niciunul dintre statele membre nu a transpus corect și complet cea de-a patra Directivă, pentru care termenul de transpunere era luna iunie 2017. Sunt câteva linii de acțiune clare care se desprind, în special, în lumina ultimelor dezvăluiri din scandalul Luanda Leaks. În primul rând, avem nevoie, doamna comisar, de regulamente pentru combaterea spălării de bani. Este o abordare curajoasă, dar absolut necesară. Directivele nu sunt un instrument suficient de puternic. Trebuie schimbată paradigma. Apoi trebuie să cunoaștem cu adevărat beneficiarii reali. Transparența este un exercițiu absolut obligatoriu în tot acest proces. Lacunele legislative creează situații de mare vulnerabilitate pentru Uniune și pentru statele membre. Este inacceptabil ca una din cele patru mari firme de consultanță europene, care lucrează inclusiv cu instituțiile Uniunii, să ofere consultanță financiară și legală rudelor și camarilei dictatorilor din state terțe pentru a-i ajuta să spele bani, să-și transfere activele în paradisuri fiscale și să evazioneze bugetele statelor în care operează. Răspunsul este legislație Magnitsky, orizontal, la nivel european, așa cum am cerut inclusiv prin scrisoarea trimisă Comisiei în luna decembrie. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că jurnaliștii de investigație ne-au demonstrat din nou, prin dezvăluirile din Luanda Leaks, cât de importantă este munca lor pentru lupta împotriva spălării banilor și a corupției. Protecția lor, inclusiv legislativ, trebuie să fie o prioritate absolută a Comisiei și a noastră.

Citeşte şi: DEMISIE din PSD. Un fost ministru acuză „leadership haotic” şi că partidul a devenit „slab, incoerent, fără strop de logică în decizii”

Dacian Cioloș (PLUS) – 27 de intervenții – Sunt cetățeni care pleacă de lângă familiile lor din România, Bulgaria, Polonia, Portugalia sau Spania și ajută să funcționeze industrii importante din alte state membre.

Cea mai interesantă declarație: Muncitorii sezonieri și transfrontalieri sunt inima care pompează energie în multe sectoare ale economiei europene. Sunt cetățeni care pleacă pentru un timp mai scurt sau mai lung de lângă familiile lor din România, Bulgaria, Polonia, Portugalia sau Spania și ajută să funcționeze industrii importante din alte state membre. Sunt, de asemenea, un sprijin financiar pentru cei pe care îi lasă acasă, pentru familiile și copiii lor. Avem, în Uniunea Europeană, sectoare întregi care depind de muncitorii sezonieri. S-a văzut în criza pe care o traversăm că, atunci când acești cetățeni nu se pot deplasa între granițe, sunt puse în pericol producția de alimente, transporturile, multe servicii din turism sau alte servicii sociale, de îngrijire și medicale. Spun toate aceste lucruri ca să înțelegem importanța acestor lucrători pentru Uniune, pentru statele membre, pentru fermele mai mari sau mai mici, pentru firme de construcții, pentru spitale, hoteluri sau firme de transport. Din aceste motive, cred că protejarea lor, acolo unde lucrează, face parte dintr-un respect minimal pe care-l datorăm noi acestor oameni fără de care multe sectoare economice-cheie ar fi blocate. Am văzut însă în această criză și că mulți dintre lucrătorii sezonieri sunt cazați în condiții mizere, că nu li se asigură condiții minime de igienă și, după ce se îmbolnăvesc, nu au parte de un tratament medical adecvat. Am văzut chiar oameni care au murit din cauza neglijenței și a faptului că drepturile lor sociale nu le sunt respectate. De aceea, în numele Grupului Renew, am inițiat această rezoluție și mă bucur că avem o susținere largă a acestui demers. Le suntem datori acestor oameni cu claritatea regulilor în care își desfășoară activitatea, cu monitorizarea permanentă a condițiilor de cazare și cu suspendarea activității firmelor care încearcă să îi păcălească. Este nevoie de coordonare europeană a legislației europene și aici, domnule comisar, contez pe dumneavoastră. Trebuie să lucrăm împreună, Comisia, Parlamentul și Consiliul ca să dăm o ghidare… (Președintele a retras cuvântul vorbitorului).

Siegfried Mureșan (PNL) – 27 de intervenții – perioada de după corona este aici pentru a rămâne.

Cea mai interesantă declarație: Președinte von der Leyen, președinte Michel, salutăm acordul încheiat cu privire la pachetul de recuperare. Și mesajul Parlamentului European este clar: salutăm sprijinul ambițios de 750 de miliarde de euro. Un ajutor vine pentru persoanele afectate de coronavirus, pentru întreprinderile afectate și pentru regiunile afectate de acest virus. Acum este foarte important să obținem acest drept, că banii sunt folosiți pentru a moderniza, pentru a dezvolta în continuare Uniunea Europeană și un lucru este clar: cu cât cheltuim mai mult, cu atât trebuie să fie mai tare controlul. În ceea ce privește bugetul pentru următorii șapte ani, trebuie să obținem acest drept, pentru că acesta este tot bugetul Uniunii Europene pentru perioada de după corona, care este aici pentru a rămâne. Trebuie să fie ambițios și trebuie să fie suficient pentru a îndeplini promisiunile pe care le-am făcut oamenilor din Europa. Am văzut în Consiliu, 27 de președinți și prim-miniștri luptă pentru 27 de perspective naționale. Acum, Parlamentul European va lupta pentru perspectiva europeană. Am ascultat Consiliul, acum este momentul ca Consiliul să asculte Parlamentul European. Care sunt cerințele noastre? Ce vrem noi? Ne dorim ca mai mulți tineri să poată călători și studia în alte țări pentru a cunoaște mai bine Uniunea Europeană și modul european de a trăi în diferite țări aici, în unitate în Uniune. Pentru aceasta, avem nevoie de un buget mai mare pentru bursele Erasmus. Ne dorim să putem construi mai multe spitale, să modernizăm spitale existente. Pentru aceasta, avem nevoie de un program ambițios de sănătate al UE și dorim ca Europa să fie mai inovatoare, să cerceteze mai mult. Pentru aceasta, trebuie să acordăm prioritate programului Horizon Europe. Ne dorim ca nimeni să nu fie lăsat în urmă în tranziția către o economie ecologică. Trebuie aplicat fondul de tranziție justă. Acestea sunt așteptările noastre, acestea sunt cererile noastre pentru ca noi să putem susține bugetul Uniunii Europene pentru următorii șapte ani. Președinte von der Leyen, ați spus că bugetul este o „pilulă amară care trebuie înghițită”. Nu vrem să o înghițim în această formă, vrem să negociem, vrem să o îmbunătățim, vrem să începem repede negocierile, vrem să încheiem negocieri rapide și să avem un vot rapid, deoarece, președinte von der Leyen, ați fost un ministru, președinte Michel, ați fost premier, știți că Parlamentul are întotdeauna ultimul cuvânt cu privire la buget. Acesta este motivul pentru care spun: să începem repede negocierile finale și să comunicăm oamenilor din Europa că avem un buget ambițios pentru următorii șapte ani.

Traian Băsescu (PMP) – 28 de intervenții – în România, la hectar, subvenția este de 190 de euro, în Franța, de 420 de euro.

Cea mai interesantă declarație: Domnule președinte, domnule comisar, agricultura este una din activitățile economice vitale ale Europei, dar și în România. Din păcate, concurența, competiția pe piața europeană între agricultori este profund deformată de nivelul de subvenții acordate. Spre exemplu, în România, la hectar, subvenția este de 190 de euro, în Franța, de 420 de euro. Sigur, nu pledez pentru reducerea subvenției în Franța, dar pledez pentru creșterea subvenției pentru fermierii români. Același fenomen se petrece și în creșterea de animale. Au ajuns cei din industrie să importe din țările vechi ale Uniunii Europene materie primă, iar materia primă nu se vinde în România pentru că este mai scumpă decât cea din celelalte state membre.

Maria Grapini (PPU) – 52 de intervenții – (martie) „propun renunțarea la impunerea de deficite bugetare sub 3 % statelor membre”.

Cea mai interesantă declarație: În situația de criză creată de coronavirus, dezbatem în Parlamentul European ceea ce se poate face. Regret că așa târziu, când deja avem țări precum Italia, aflată în întregime în carantină. Personal, am adresat o scrisoare Comisiei Europene, încă din 27 ianuarie, în care întrebam cum se organizează Comisia Europeană pentru a evita o răspândire a virusului. Suntem în luna martie și vedem că încă nu există o abordare coordonată la nivelul UE, nu există bugete suficiente pentru cercetare, măsuri de prevenire și de tratament (paturi suficiente în spitale) pe tot teritoriul UE. În plus, nu s-a lansat, concomitent, un plan de măsuri pentru contracararea efectelor asupra economiei, IMM-urilor, în special în domenii ca turismul, transportul și producția. Nu toate statele membre au luat măsurile cele mai exigente de control la frontiere al cetățenilor ce vin dintr-o altă țară. Solicit măsuri de control la toate frontierele terestre, asigurarea stocului de medicamente, materiale, aparatură pentru toate statele membre și renunțarea la impunerea de deficite bugetare sub 3 % statelor membre, pentru a putea investi în sistemele sanitare, cercetare și infrastructură.

Notă: Europarlamentarului Adina Vălean (PNL) nu i-am numărat discursurile deoarece în această legislatură este și Comisar European pentru Transporturi.

Citeşte şi: Traian Băsescu: „Starea de urgenţă trebuia menţinută. Avem cinci crize mari în România, toate vor însemna sărăcie accelerată”