Victor Boştinaru, europarlamentar membru al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (S&D), ales pe listele PSD, a caracterizat afirmaţia făcută luni de Comisarul european Corina Creţu drept una politică, dându-i parţial dreptate. El a apărat Guvernul de la Bucureşti, subliniind că dacă România nu aplică cu proiecte mature pentru finanţare europeană este de frica DNA-ului, o frică de asumare a responsabilităţii.
„Trebuie citită (afirmaţia, n.r.) într-un registru politic. A fost uşor suprinzătoare şi nefirească şi, probabil, rezultatul unei anume dispute care îmi scapă. Nu am discutat nici cu una, nici cu alta dintre cele două părţi. Nu ascund: Guvernul de la Bucureşti trebuie să facă mai mult şi mai repede. E o dramatică şi profundă criză de timp pentru a pregăti proiecte mature care să fie eligibile şi finanţabile de Comisia Europeană. Pe de altă parte, doamna comisar ştie foarte bine cauzele care au generat această întârziere – adoptarea extrem de târzie a legislaţiei privind politica de coeziune”, a declarat VictorBoştinaru, citat de News.ro.
El a spus că 2016 a fost „anul zero Cioloş” în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor, iar în 2017 au fost acreditate instituţiilor de management care ar fi trebuit acreditate în 2016, şi în a doua jumătate a lui 2017 au început depunerile de proiecte.
Europarlamentarul motivează lipsa lor prin frica de DNA la nivel instituţional, pe controalele făcute de Curtea de Conturi şi hăţişul birocratic.
„Este o operaţiune tipic românească ce trebuie să se încheie. Doamna comisar ar fi trebuit să îşi nuanţeze declaraţia inclusiv privind motivaţiile acestor întârzieri. Ştie despre ce e vorba. La Bucureşti există o paralizie a semnatului documentelor, ca nu cumva DNA-ul să bata la uşă. Este o frică teribilă. Dacă nu semnezi, nu greşeşti. Instituţional, oamenii sunt îngroziţi că trebuie să îşi asume răspunderea în ceea ce priveşte semnarea unor contracte cu finanţare europeană. Este un handicap pe care ni-l creăm noi, inclusiv cu controalele de la Curtea de Conturi, cu excesul de birocraţie pe care Guvernul îl solicită. Hăţişul în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene este, probabil, cel mai mare din UE”, a completat Boştinaru.
Diplomatul spune că Guvernul trebuie să desfacă acest hăţiş şi că trebuie o colaborare la nivelul autorităţilor.
„Guvernul de la Bucureşti, oricum am da-o, are responsabilitatea lui în această întârziere”, a concluzionat el.
Cu toate că acceptă faptul că nu există suficiente proiecte, Victor Boştinaru a spus că România a fost lăudată că este ţara cu cea mai scăzută corupţie privind banii europeni.
Adina Vălean, vicepreşedinte al Parlamentului European din partea Grupului Popular şi preşedinta Comisiei de Mediu din PE, este de acord cu afirmaţia făcută luni de comisarul european Corina Creţu care a declarat, la Bruxelles, că nu mai acceptă „insulte” din partea Guvernului român faţă de munca pe care o face, subliniind că la Comisia Europeană se fac „eforturi supraomeneşti” pentru a evita dezangajările de fonduri pentru România.
„Partea emoţională a declaraţiei şi anume că nu vrea să fie bătaia de joc a guvernului m-a suprins. Nu ştiu ce se află în spatele ei, adică felul în care a recepţionat ea atitudinea Guvernului. Dar, pe de altă parte, toate lucrurile concrete pe care le-a afirmat, ca nu sunt proiecte suficient de mature pentru a obţine finanţare reprezintă o problemă de la Bucureşti şi nicidecum de la Bruxelles. Cu asta pot fi absolut de acord. Aşa este”, a declarat, marţi, la Bruxelles, Adina Vălean în timpul unei întâlniri cu jurnalişti români.
Ea spune că din partea Uniunii Europene a existat mereu dorinţa de finanţare. „Am observat cum alte state ale UE au profitat constant de finanţări pentru infrastructură – modernizări de linii şi echipamente. A existat tot timpul o voinţă a UE de a investi în dezvoltarea integrată a infrastructurilor, de exemplu”.
„România nu a profitat nici măcar un centimetru. Nu vorbesc doar de Guvernul ăsta. Deschidere şi bani au existat. Nu avem infrastructură din cauza a neputinţei de proiectare de la Bucureşti”.
Adina Vălean a mai spus că această dezangajare de fonduri dăunează ţării pe termen mediu şi lung.
Comisarul european Corina Creţu a declarat, luni, la Bruxelles, vizibil iritată, că nu mai acceptă ”insulte” din partea Guvernului român faţă de munca pe care o face, subliniind că la Comisia Europeană se fac ”eforturi supraomeneşti” pentru a evita dezangajările de fonduri pentru România, însă fără proiecte nu se poate finanţa.