EUROSTAT Românii sunt europenii cu cele mai mari dificultăţi în achitarea utilităţilor. Preţul energiei, mult prea mare, comparat cu veniturile

Suportabilitatea prețului este o problemă principală, care se traduce într-un nivel ridicat de sărăcie energetică, se precizează în document. Sărăcia energetică este mai prezentă în mediul rural, mai ales din cauza stării precare a locuințelor și opțiunilor precare pentru încălzire.

Conform EUROSTAT, numărul gospodăriilor care au dificultăți în a plăti facturile la utilități în termen de un an a fost în România de 17,8% în 2022. Practic, România se sitează pe locul 3, după Grecia și Bulgaria. În același timp, la polul opus se află state membre precum, Olanda și Cehia, cu un procent de doar 2%.

Mulți români au probleme în a-și încălzi locuințele la un nivel adecvat. Mai exact, 15,2% din populația României nu au reușit să mențină un nivel eficient de încălzire în locuințele proprii, potrivit Ziarul Unirea.

Aceștia au dificultăți în a-și plăti facturile de energie electrică, nu își pot încălzi în mod adecvat locuințele sau nu au acces la surse accesibile de alimentare cu energie. La nivelul UE, valoarea indicatorului citat este 9,3% din populație.

Alte articole

Oraşul din România unde facturile la energie vor fi cu până la 130% mai mari. Cosiliul local a aprobat deja propunerea

Furnizorii de energie cer liberalizarea pieței: Nu mai e timp

Probleme din ce în ce mai mari în toată Europa, generate de preţul energiei

Anul trecut au fost mai mulți europeni decât în 2022 care nu au reușit să-și încălzească suficient locuințele, arată o analiză a Comisiei Europene. O cauză este și creșterea prețurilor la energie, impactul fiind puternic asupra costului vieții. Mai exact, 10,6% dintre europeni nu au putut să-și mențină locuințele suficient de calde în 2023. Numărul lor este în creștere cu 1,3% față de 2022, acest lucru fiind pus pe seama facturilor mai mari la energie și influența lor asupra consumatorilor.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, prețurile la energie și gaze naturale au atins, pe piețele europene, niveluri maxime istorice, de peste 10 ori mai mari decât în 2020. Între timp, spre finalul anului 2023, pe piețele europene, prețurile au scăzut până aproape de nivelurile de dinainte de război. Însă, facturile la consumatorii finali sunt în continuare mai ridicate.

Ministerul Energiei a lansat în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050. Documentul va fi dezbătut până la data de 13 iulie, apoi va fi propus spre aprobare în Guvern.

Citeşte şi: Pensii 2024. Lista veniturilor și sporurilor care nu sunt luate în calcul la pensie, după recalculare

În contextul recentelor creşteri ale preţurilor energiei electrice pe Piaţa de Echilibrare, ministrul a subliniat importanţa unei reacţii rapide şi eficiente pentru a asigura stabilitatea şi buna funcţionare a pieţei.

În urma întâlnirii de miercuri, Ministerul Energiei, ANRE şi Transelectrica vor trece la pasul următor şi vor analiza măsurile propuse pentru a diminua riscul de instabilitate în viitor pe Piaţa de Echilibrare, respectiv:

– transparentizarea tranzacţiilor;
– crearea cadrului legal pentru instituirea stării de alertă pe perioadă temporară, pe piaţa de echilibrare;
– posibilitatea instituirii mecanismului de plafonare a preţurilor pentru o perioadă de 3-6 luni.

Măsurile anunţate de Burduja pentru a reduce preţul la energie

„Obiectivul nostru este să menţinem echilibrul şi stabilitatea pe tot lanţul energetic şi să protejăm consumatorii finali. Astfel, în urma discuţiilor, împreună cu partenerii de dialog, vom analiza mai multe propuneri prin care să optimizăm funcţionarea pieţei de echilibrare. Trebuie însă să înţelegem un aspect important: în această perioadă, proiectele mari pe care încercăm să le realizăm, precum hidrocentralele cu acumulare prin pompaj, centralele pe gaz şi proiectele de stocare, îşi demonstrează din plin importanţa. În mandatul meu am reuşit să miscăm lucrurile, de aceea, ne bucurăm că proiectul Tarniţa – Lăpuşteşti este acum pe drumul cel bun, centrala pe gaz de la Iernut a intrat pe linie dreaptă şi am reuşit să atragem miliarde de euro pentru investiţii în noi capacităţi de producţie de energie regenerabilă şi în capacităţi de stocare”, spune Burduja.

Ministrul afirmă că aceste iniţiative vor crea un cadru sustenabil şi vor asigura preţuri corecte pentru consumatori.

„Pe termen scurt, vom identifica soluţiile complementare necesare pentru a stabiliza piaţa”, a mai declarat Sebastian Burduja.

Totodată, acesta subliniază că, datorită mecanismului actual de protejare a consumatorilor, fluctuaţiile de preţ nu vor afecta facturile populaţiei, preţurile fiind plafonate până la 31 martie 2025.

Citeşte şi: Ce spune Marcel Ciolacu despre protestul Tarom: „A fost o mare greşeală faţă de client, faţă de români”