Actul normativ, iniţiat de un grup de parlamentari UDMR, prevede că grupa mare din învăţământul preşcolar, învăţământul primar, gimnazial şi învăţamântul liceal devin obligatorii până în 2020, astfel că evaluarea naţională ar putea fi anulată.
„Învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii doi ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030. Frecventarea învăţământului obligatoriu poate înceta la forma cu frecvenţă la 18 ani”, se stipulează în actul normativ.
O altă propunere legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, reexaminată luni de plen ca urmare a aceleiaşi decizii a Curţii Constituţionale, reglementează modul de organizare şi funcţionare a centrelor atestate de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale.
Al treilea act normativ din domeniul educaţiei, reexaminat luni, de această dată la cererea preşedintelui Iohannis, vizează organizarea funcţionării liceelor cu profil agricol în subordinea Ministerului Agriculturii şi în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale.
O altă propunere legislativă, adoptată luni de Senat, a fost respinsă de Camera Deputaţilor în 11 martie 2015. Proiectul, iniţiat de un grup de senatori PSD, prevede înfiinţarea catalogului şcolar online ca platformă şcolară, pentru publicarea zilnică a notelor şi absenţelor elevilor. Potrivit actului normativ amendat, înfiinţarea şi gestionarea permanentă a catalogului online intră în responsabilitatea unităţilor de învăţâmânt preuniversitar.
Toate cele patru acte normative din domeniul Educaţiei au fost adoptate luni de Senat în calitate de for decizional.