Emulsifianții pot afecta imunitatea, spune nutriționistul Mihaela Bilic. Tocmai de aceea alimentele care le conțin trebuie evitate pe cât posibil.
„Evitați produsele care conțin conservanți și aditivi alimentari? Bine faceți! Se pare că tot mai multe E-uri sunt puse sub semnul întrebării. Ultimele studii arată că emulsifianții, folosiți pe scară largă în industria alimentară, au efecte nefaste asupra florei intestinale.
Ce rol au emulsifianții? Unesc ingrediente care în condiții normale nu se amestecă între ele, cum ar fi apa și uleiul. Prezența lor într-un produs creează o consistență cremoasă, o structură aerată și omogenă. Datorită lor maioneza nu se taie, sosurile sunt mai fine, înghețata mai pufoasă iar produsele de panificație mai moi. Formează o rețea micelară care fixează apa și grăsimea, deci sunt esențiali pentru aspectul, structura și prospețimea produselor ultraprocesate.
Citește și Nu mai aruncați iaurtul după ce expiră! Mihaela Bilic explică cât timp mai poate fi consumat
Există emulsifianți naturali și sintetici. Lecitina sau E322 o găsim în gălbenușul de ou și face posibilă prepararea de maioneză, creme, sosuri, ciocolată. Guma arabică sau de xantan cresc vâscozitatea și transformă lichidul în gel. Caraghenanii sau E407 sunt extrași din algele roșii și utilizați ca gelifianți, agenți de îngroșare și stabilizatori. Îi găsim în sosuri și creme, deserturi, iaurt cu fructe, înghețată, lapte vegetal, ba chiar și în produsele bio. Polisorbații sau E430 sunt substanțe de sinteză care previn aglomerarea grăsimilor, îi găsim în sosuri și înghețată.
Ce legătură este între emulsifianți și microbiota intestinală? Microbiota este acel ecosistem din tubul digestiv format din colonii de bacterii benefice. Joacă un rol important în metabolism, imunitate, inflamație, funcționarea sistemului nervos și cardiovascular. Dezechilibrul microbiotei se numește disbioză și este provocat de stresul cronic sau de o alimentație săracă în fibre. Mai nou a fost demonstrat efectul nefast pe care anumiți emulsifianți îl au asupra microbiotei.
Care este mecanismul? Acești aditivi alimentari cresc permeabilitatea intestinului și permit intrarea agenților patogeni, alergenilor și toxinelor din tubul digestiv în organism. Emulsifianții distrug funcția de protecție pe care o are mucoasa tubului digestiv. Odată ce bariera intestinală este slăbită, antigenele din exterior pătrund în circulație, se activează inflamația cronică și bolile autoimune.
Începând cu anul 2016 oamenii de știință au tras un semnal de alarmă în legătură cu 2 familii de aditivi: polisorbații și carboximetilceluloza, acuzați că perturbă flora intestinală și au efect proinflamator. Noi studii publicate în 2021 au extins lista aditivilor care trebuie evitați. Guma de xantan reduce compoziția florei microbiene și scade densitatea bacteriilor intestinale. La fel și monostearații folosiți în produsele de panificație și patiserie, care afectează compoziția microbiotei și cresc inflamația. Efectele sunt cu atât mai grave cu cât consumăm mai mulți aditivi asociați între ei. Așadar evitați produsele ultraprocesate, conțin o combinație de mai mulți emulsifianți și crează un efect cocktail!”, a declarat Mihaela Bilic.