Raportul, clasificat ”secret de serviciu”, indică încălcări ale ordinelor de ministru şi unor hotărâri de guvern în inventarierea şi opisarea arhivei, menţionând că documentele SIPA ar trebui desigilate pentru a se face o reverificare, arată News.ro.
Comisia privind verificarea arhivei SIPA a fost constituită de ministrul Justiţiei Tudor Chiuariu pe 31 mai 2007, la aproape două luni de la preluarea funcţiei. Ea a funcţionat în perioada iunie-decembrie 2007, raportul final fiind depus la începutul anului 2008, când ministru al Justiţiei era deja Cătălin Predoiu, după disputele dintre preşedintele de atunci, Traian Băsescu, şi premierul Călin Popescu Tăriceanu privind înlocuitorul lui Chiuariu. Şeful statului a blocat la acea vreme numirea Noricăi Nicolai în funcţie, caz care a ajuns şi pe masa judecătorilor CCR.
Comisia a fost înfiinţată pentru a verifica activitatea a două comisii precedente privind SIPA/DGPA, înfiinţate de Monica Macovei, în timpul mandatului ei de ministru al Justiţiei (2004-2007).
Potrivit raportului acestei a treia comisii (Chiuariu-Predoiu), publicat de Evenimentul Zilei, s-a constatat că cele două comisii anterioare nu şi-au îndeplinit sau au îndeplinit defectuos sarcinile trasate prin ordinele de ministru ale Monicăi Macovei, încălcând şi alte reglementări de la acea vreme. De exemplu, notează raportul Chiuariu-Predoiu, prima comisie trebuia să predea, cu avizul CSAT, arhivele şi documentele preluate din SIPA către Arhivele Naţionale şi către alte instituţii din sistemul de apărare, siguranţă naţională şi ordine publică, în schimb ea a făcut doar o inventariere şi opisare a arhivei operaţionale.
„Comisia a finalizat inventarierea abia la sfârşitul anului 2006, fără a mai îndeplini şi obligaţia prevăzută (de a preda arhivele, cu avizul CSAT, către Arhivele Naţionale şi alte instituţii – n.r.). Termenul de 30 iunie 2006 pentru finalizarea procesului de inventariere şi predare a arhivei nu a fost respectat şi nici nu a mai fost prelungit printr-un nou act normativ”, se arată în raportul final.
În 2007, tot Monica Macovei a înfiinţat o a doua comisie, formată din doar doi membri (faţă de prima, mult mai numeroasă), respectiv judecătorul Cristi Danileţ şi procurorul Paul Dumitru. Macovei a încredinţat acestei a doua comisii sarcina de a analiza şi stabili „destinaţia documentelor aparţinând fostei DGPA, aflate în custodia Ministerului Justiţiei şi depozitate la sediul central al ANP” (Administraţia Naţională a Penitenciarelor). Comisia avea termen 3 luni să depună un raport cu propuneri privind destinaţia arhivei. Raportul Chiuariu-Predoiu critică şi activitatea acestei comisii.
„Desemnaţi de Ministerul Justiţiei să clarifice problemele apărute în procesul de analiză a arhivei operative a fostei DGPA, membrii celei de-a doua comisii nu au dus la îndeplinire dispoziţiile OMJ nr.1251/C/2007, neîntocmind niciun raport cu propuneri privind destinaţia arhivei operative”, se arată în raport.
Comisia consideră că numărul redus de membri, doar doi, a făcut imposibilă respectarea termenului stabilit, volumul arhivei fiind prea mare.
Această a treia comisie, înfiinţată de Tudor Chiuariu în 31 mai 2007, a efectuat 17 deplasări la ANP, desigilând spaţiul în care se afla arhiva DGPA/SIPA, şi a făcut o comparaţie a situaţiei faptice faţă de cea din documentele comisiilor anterioare. Comisia specifică faptul că nu a găsit în spaţiul aferent arhivei procesele-verbale privind activitatea comisiei anterioare.
„Comisia a constatat că, din dispoziţia factorilor decizionali, s-a procedat la constituirea arhivei în contradicţie cu prevederile legale şi fără avizul conform al CSAT. (…) Comisia a constatat nereguli cu privire la evidenţa, păstrarea, procesarea, multiplicarea şi distrugerea informaţiilor secrete de stat”, se arată în raport.
Astfel, comisia Chiuariu-Predoiu a descoperit că aceleaşi documente apar în dosare diferite, în foarte multe cazuri exemplarele 1 şi 2 se repetă sau apar în dosare ori volume diferite, în copie xerox, notele au anexate o serie de adrese, sentinţe sau decizii, exemplare ale unor ziare, care sunt evidenţiate cu marker, o serie de documente nu prezintă titlu, iar numărul de înregistrare este înscris cu creionul. Se mai remarcă ştersături cu pastă corectoare, renumerotări, copieri pe suport de hârtie imprimată pe verso, unele rapoarte prezintă menţiunea „s-a făcut xerox”, altele sunt fotocopii, precum şi menţiunea „nota e pe discheta nr.”. „Notele prezintă particularităţile ciornei, sunt corectate şi subliniate”.
Au fost evidenţiate şi erori materiale cu privire la opisarea unităţilor arhivistice, ele fiind găsite în „dezordine”. Comisia face aici referire la documentele de arhivare ale fostelor comisii, nu la conţinutul arhivei, despre care spune că ar trebui desigilată pentru a se face o inventariere corectă.
„Acest fapt face practic imposibilă stabilirea destinaţiei pe care ar trebui să o aibă documentele create, ceea ce ar presupune desigilarea unităţilor arhivistice, o nouă inventariere şi opisare. De altfel, condiţiile de depozitare a arhivei sunt improprii unei asemenea operaţiuni, în încăperile în care aceasta se află existând un extrem de mic spaţiu liber”, se arată în raport.
Comisia atrage atenţia că, „din ordinul factorilor decizionali anteriori”, a fost dispusă operaţiunea de rescriere a hard-disk-urilor aflate în incinta DGPA, nefiind însă identificat ordinul Ministrului Justiţiei prin care s-a dispus această operaţiune şi nici dacă au fost respectate prevederile legale.
„A fost identificat un registru de dată recentă privind evidenţa operaţiunilor de distrugere urmând a se stabili de către instituţiile abilitate dacă s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 76 din HG 585/2002” (care prevede că informaţiile clasificate ieşite din termenul de clasificare se arhivează sau se distrug şi care stabileşte şi regulile pentru această operaţiune).
Comisia mai menţionează că a fost descoperită şi o cutie ce conţinea un hard-disk şi dischete şi CD-uri nesigilate.
Raportul arată că o arhivă redusă de documente aparţinând DGPA/SIPA a fost descoperită la nivelul Serviciului de Informaţii Clasificate din cadrul MJ, însă ele nu sunt înregistrate corespunzător, tot în urma activitităţii unei comisii înfiinţate de Monica Macovei.
„Comisia de inventariere menţionată de litera d (privind arhiva redusă – n.r.) a identificat documente clasificate constând în note ale fostei DGPA (materiale informative cu privire la posibile activităţi infracţionale săvârşite de magistraţi), acestea fiind înregistrate fără a avea rezoluţia Ministrului Justiţiei sau a unui secretar de stat cu privire la modalitatea prin care aceste documente au fost trimise, spre verificare, organelor competente”, se arată în raport.
Astfel de documente au fost luate de către membrii primei comisii şi predate direct Monică Macovei, acuză raportul Chiariu-Predoiu.
„Membrii Comisiei desemnate (de Monica Macovei în 2005 – n.r.) au ridicat documente din arhiva operativă aflată în cadrul Serviciului de Informaţii Clasificate din Ministerul Justiţiei pe care le-au predat ministrului justiţiei Monica Macovei. Comisia actuală (autoarea prezentului Raport) nu a putut identifica şi nu cunoaşte dacă documentele clasificate (SSID, SS, S) ridicate de membrii comisiei prevăzute la pct. (d) au fost restituite de aceşti membri sau de către ministrul Justiţiei, Monica Macovei, şi nici dacă alte măsuri de valorificare au fost dispuse de fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei”, se precizează în raport.
Comisia Chiuariu-Predoiu face, în final, o serie de propuneri, precum sesizarea organelor competente să analizeze sau să verifice neregulile constatate de Comisie.
„În cuprinsul aceluiaşi dosar se regăsesc documente referitoare la mai multe categorii de persoane: din sistemul justiţiei, de exemplu, magistraţi, personal auxiliar, etc., din sistemul penitenciar, dar şi alte persoane ce îndeplineau funcţii publice în diverse alte domenii, cetăţeni străini, etc.”, se precizează în concluzii.
Comisia propune astfel sesizarea SRI, Oficiul pentru Supravegherea Secretelor de Stat, având în vedere că notele nu puteau fi trimise celorlalte instituţii abilitate din cauza naturii documentelor.
Comisia a mai cerut în 2008 şi constituirea unei noi comisii, suficient de numeroasă, pentru a finaliza procesul de desemnare a destinaţiei arhivei, cu avizul CSAT, lucru care nu s-a întâmplat în anii trecuţi.
Membrii Comisiei au cerut şi identificarea documentelor de la nivelul MJ, respectiv acea arhivă redusă de unde fuseseră extrase documente, şi transferarea lor în spaţiul securizat al arhivei DGPA.
Fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, care a decis desfiinţarea SIPA, a susţinut luni că este necesară desecretizarea tuturor documentelor privind arhiva, inclusiv a Raportului Predoiu-Chiuariu, întocmit în 2008 cu privire la acest Serviciu, pentru a se înceta „decredibilizarea” justiţiei.
„Nu am primit nicio informaţie din arhiva DGPA/SIPA, nu am primit niciun dosar din arhiva DGPA/SIPA, nu am văzut niciun dosar din arhiva DGPA/SIPA, nu am copiat niciun dosar din arhiva DGPA/SIPA, nu am sustras niciun dosar din arhiva DGPA/SIPA, nu am copiat şi distrus niciun hard-disk, nu am dat nimănui ordin să sustragă, să distrugă, să copieze vreun dosar din arhiva DGPA/SIPA sau hard-disk”, mai spunea europarlamentarul.