Marele cutremur din 4 martie 1977 a uciș 1.578 de persoane din întreaga țară, 90% dintre acestea – 1.424 mai exact – doar în Capitală. Bucureștiul a fost, de altfel, cel mai afectat oraș: 32 de clădiri construite în perioada interbelică s-au prăbușit, acestea fiind deja afectate de cutremurul din 1940, care a avut o magnitudine de 7,7 grade pe scara Richter și s-a produs la 150 km adâncime.
Potrivit unei statistici realizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București), 32.900 de locuințe au fost avariate grav, iar 182.000 au fost mai puțin avariate la nivel national, 35.000 de familii au rămas fără adăpost, 11 spitale au devenit nefuncționale – 9 fiind în București, printre care Floreasca și Colentina.
Una dintre cele mai vulnerabile zone ale Capitalei a fost cea cuprinsă între Piața Universității și Piața Romană, care cuprinde Bulevardele Nicolae Bălcescu și Gral Gheorghe Magheru. Multe dintre clădirile din acest segment fuseseră deja grav afectate de seismul din 1940, iar în 1977 s-au făcut una cu pământul.
Printre aceste clădiri, menționăm: blocul Continental sau Colonadelor, așa-numitul bloc al artiștilor, aflat vizavi de Biserica Rusă, în spatele Pieței Universității. Aici locuia Toma Caragiu, regizorul Nicolae Bocăneț aflându-se în vizită la el în seara fatidică.
Tot în acest bloc mai locuiau cântăreața Doina Badea, împreună cu soțul ei și cei doi copii, poeta Veronica Porumbaru și soțul ei, criticul literar Mihail Petroveanu. Poeta Ana Blandiana, care locuia la etajul 7 în acel bloc, nu era acasă, fiind internată în spital de câteva zile. În schimb, soțul ei, scriitorul Romulus Rusan, a fost prins sub dărâmături, dar a fost scos în viață câteva ore mai târziu.
Blocul Continental sau Colonadelor azi și în 1977
Blocul Adriatica a rămas în picioare după seismul din 1977, dar urmele se văd până în ziua de azi. Seismul a afectat doar stâlpii de rezistență ai blocului.
Blocul Adriatica, azi și înainte de cutremurul din 1977
Blocul Dunărea, aflat vizavi de Facultatea de Arhitectură, unde azi se află Piața 21 Decembrie 1989, s-a prăbușit parțialla cutremurul din 1977, mai exact partea din stânga a imobilului. A fost demolat în întregime imediat după cutremur, în locul lui ridicându-se blocul Dunărea 2.
În dreapta imobilului, se afla Biserica Enei. Deși nu a fost foarte afectată de cutremur, când a fost demolat blocul Dunărea, turla bisericii a fost lovită de uriașa bilă de demolare. În urma acestui incident, Ceaușescu a ordonat ca întreg lăcașul de cult să fie pus la pământ.
Blocul Dunărea 2, în Piața 21 Decembrie 1989. Blocul Dunărea prăbușit la cutremur ocupa și suprafața ocupată în prezent de Piața 21 Decembrie 1989, dar această parte a fost înlăturată când s-a construit Dunărea 2
Blocul Scala, care a fost parțial avariat după cutremurul din 1940, s-a prăbușit complet la cutremurul din 1977. Ce a mai rămas în picioare a fost demolat complet după cutremur.
A nu se confunda cu clădirea cu colț rotunjit de peste stradă, care adăpostea cinematograful Scala, și care a rămas în picioare în urma seismului, fiind avariat într-o proporție nesemnificativă.
Blocul Scala așa cum arăta în 1977 (în stânga), blocul Scala așa cum arată azi (dreapta sus) și ruinele blocului după cutremur (dreapta jos)
Blocul Casata a fost parțial avariat de cutremurul din 1940. Mai exact, a suferit avarii la un stâlp aflat la parter; după cutremur, stâpul a fost cămășuit. În 1977, însă, blocul s-a prăbușit parțial pe direcția stâlpului afectat în urmă cu 37 de ani. Ulterior, a fost demolat complet, iar pe locul lui a fost ridicat blocul Casata 2.
Este vorba despre blocul situat lângă McDonald’s-ul de la Piața Romană, care, cu ani în urmă, găzduia sediul OTV.
Blocul Casata după cutremurul din 1977 (stânga și dreapta jos) și blocul Casata 2 (dreapta sus)
Harta interactivă a clădirilor avariate la cutremurele din 1940 și 1977 poate fi consultată AICI.
De menționat că, de două ori pe an, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului organizează un tur ghidat pe tronsonul Piața Universității – Piața Romană, în cadrul căruia se pot vedea clădirile afectate de cutremurele din 1940 și 1977, respectiv clădirile care au fost construite pe locul celor demolate după cele două seisme.
Cele două tururi ghidate au loc în preajma datelor la care s-au produs cele două seisme majore, adică în jurul datelor de 4 martie, respectiv 10 noiembrie. Informații despre organizarea acestor tururi se pot obține de pe site-ul INFP și de pe pagina de Facebook a instituției.
Informațiile din cadrul tururilor ghidate sunt oferite reprezentanți ai INCDFP, ai Asociatiei Inginerilor Constructori Proiectanti de Structuri (AICPS), ai Administrației Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), ai IGSU și ISU și de un ghid turistic.
Primul tur ghidat al anului 2025 s-a numit „Bucureștii și Cutemurele” și a avut loc pe data de 2 martie. Informațiile despre clădirile afectate de cele două cutremure au fost oferite, în cadrul acestui tur, de Dragoș Toma Dănilă, Cercetător Științific pe teme seismologice și Doctor în Geografie la INCDFP, Cristi Radu, povestitor urban și membru în Rezistența urbană, Ing. Ioana Tomescu de la Asociatia Inginerilor Constructori Proiectanti de Structuri (AICPS), reprezentanți de la Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), IGSU și ISU Bucuresti-Ilfov.