Alexandru Rafila a făcut şi o estimare îmbucurătoare privind momentul în care numărul de cazuri de infectare va scădea.
„Luminiţa de la capătul tunelului o să o vedem în jur de 10-15 februarie, când o se stabilizeze numărul şi o să intrăm pe un trend descendent. Înainte nu cred că se va întâmpla acest lucru. O creştere rapidă se cuplează cu o descreştere la fel de rapidă”, a declarat ministrul Sănătăţii, în direct la România TV.
„Dacă în această săptămână o să avem în jur de 40.000 de cazuri, probabil că nu să depăşim 50.000 de cazuri în vârful valului pandemic. Dacă însă în această săptămână vom avea semnificativ peste 40.000 de cazuri, atunci e posibil să mergem puţin mai sus de atât. Sunt observaţii ale mele şi ale colegilor legat de coeficientul cu care se multiplică cazurile de la o săptămână la alta.
În general, acest coeficient a fost în jur de 1,5 – 1,6. Acum rămână să vedem dacă această săptămână va marca o frânare a creşterii, dacă frânarea creşterii se adevereşte, probabil că ne vom stabiliza undeva până la 50.000 de cazuri”, a afirmat dr. Alexandru Rafila.
Întrebat dacă este posibil ca numărul de cazuri grave de la ATI să crească, ministrul Sănătăţii a spus că se bazează pe sistemul de asistenţă prespitalicească pe care noi l-am pus la punct”, iar „funcţionarea lui depinde şi de oameni”.
„Orice sistem pui la punct din punct de vedere administrativ trebuie să răspundă necesităţii cetăţenilor şi mă refer la medicii de familie care să realizeze testarea propriilor pacienţi, să nu-i trimită la centrele organizate în spitale sau la camerele de gardă, pe de o parte.
Pe de altă parte, oamenii să se prezinte în primul rând la centrele de evaluare care pot să ofere investigaţii şi tratament ambulatoriu, la domiciliu, acelora care au nevoie. Atunci spitalele nu vor fi supraaglomerate.
Prezentarea la centrele acestea şi la medicul de familie trebuie să fie cât mai precoce, nu după o evoluţie de 4-5 zile, ci dimpotrivă în prima sau a doua zi de la apariţia simptomelor”, a menţionat Alexandru Rafila.
„Excludem varianta că nu se pricep. Un test rapid se efectuează cu multă uşurinţă. Cred că sumele sunt absolut acoperitoate pentru realizarea unui test. Avem 3.800 dintre cei 11.000 de medici de familie în momentul de faţă care s-au încris în acest progrma.
Dacă cei 3.800 ar face de exemplu 10 teste pe zi, am avea 40.000 de teste pe care le-ar face medicii de familie.
Există încă reţinere. Important este să-i stimulăm, să îi solidarizăm cu acest efort pe care-l face personalul medical în această perioadă încât să înţeleagă că măcar o lună de acum încolo ar trebui să participe cu tot profesionalismul la controlul acestei pandemii”, a mai afirmat ministrul Sănătăţii.
„Sigur că menţinerea şcolilor deschise este un factor favorizant. Nu se poate că nu este. Însă consecinţele închiderii şcolii asupra sănătăţii acestor copii, sănătatea psihică şi fizică, sunt extrem de mari. Consecinţele economice sunt şi mai mari.
Gândiţi-vă că un milion de elevi din cei 2,9 milioane stau acasă şi au nevoie de un părinte care să-i supravegheze. Vă închipuiţi că am putea să închidem şcolile o lună sau două, cum s-a întâmplat în 2020, şi să avem un milion de părinţi în concediu în această perioadă? Mi se pare inaplicabil, periculos şi pentru sănătatea copiilor şi pentru sănătatea economiei şi a societăţii”, a precizat dr. Rafila.
Întrebat de ce statul român a cheltuit milioane de euro pe testele pe bază de salivă care s-au dovedit a fi ineficiente, ministrul Sănătăţii a explicat că instituţia pe care o conduce nu a fost implicată în această procedură.
„Nu vreau să comentez acest subiect. Nu am fost implicaţi în niciun fel în chestiunea asta legată de testarea în şcoli. În mod normal, aceste teste, fie că discutăm de teste de salivă, fie că discutăm de cele antigenice, au rost dacă ele sunt făcute cu adevărat, dacă ştii că sunt realizate.
Lucrul ăsta într-un fel sau altul este monitorizat sau asumat de cineva. În momentul în care faci aceste teste la domiciliu, n-ai niciun fel de control. Nu ştii dacă s-au făcut, nu ştii dacă s-au făcut corect şi atunci cred că o soluţie – domnul ministru Cîmpeanu ar fi evocat-o – ar fi fost ca ele să se facă la şcoală.
Nu putea personalul didactic, dar să ştiţi, copiii încă din clasa a V-a n-ar avea nicio problemă. V-o spun din proprie experienţă cu băieţelul meu. N-ar avea nicio problemă să-şi autoadministreze aceste teste şi eventual personalul didactic să le verifice rezultatul.
Cu cât un test eşti mai sigur că a fost efectuat şi a fost efectuat corect, cu atât are o semnificaţie mai mare. Cred că problema e legată de conceptul acestei campanii prin care testarea la domiciliu e lucru pe care nu putem să-l controlăm. Nici măcar nu ştim dacă s-au făcut sau nu.
Ţine de o politică de sănătate. Acum câteva luni au existat nişte discuţii. Toată lumea vrea ca şcolile să fie sigure. Dacă vreţi ca şcolile să fie sigure, să se vaccineze părinţii sau adulţii din preajma copiilor. Au spus: Nu ne vaccinăm, dar şcolile am vrea să fie sigure.
Atunci să testăm copiii. Suntem de acord să se facă testare, dar nu testare invazivă. Nu facem testare invazivă, facem pe cea pe bază de salivă. Nu o facem la şcoală, vrem să o facem acasă. Toate chestiunile astea au dus la o performanţă scăzută a testării în şcoli.
În momentul de faţă, când avem o circulaţie mult mai intensă a virusului, sunt utile şi astfel de teste. Înţeleg de la ministrul Cîmpeanu că proporţia de teste pozitive a crescut semnificativ”, a detaliat ministrul Sănătăţii despre problemele testării din şcoli.
Ministrul Sănătăţii a precizat că rata de pozitivare a crescut, dar crede că România nu poate depăşi cu mult 40.000 de cazuri pe zi.
Citeşte şi: Alexandru Rafila, despre bilanţul de Covid: „Ne aşteptăm la un număr dublu de cazuri marţi”
Ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, Daniel Cadariu, a anunţat, luni, că autorităţile iau în calcul ridicarea restricţiilor impuse în timpul pandemiei „prin martie-aprilie” pentru a permite economiei României să funcţioneze.