EXCLUSIV | Bogdan Naumovici critică intrarea Roşia Montană în patrimoniul UNESCO. „E o mare greşeală. Nu se poate să stai pe cel mai mare zăcământ de aur din Europa şi să admiţi că nu o să-l mai scoţi niciodată”

În 2014, Bogdan Naumovici, director de creaţie 23 Communication Ideas, a semnat ultima campanie pentru Roşia Montana. La acea vreme, a încasat 500.000 de euro pentru campania prin care a realizat mai multe reclame în favoarea exploatării care ar fi trebuit să fie realizată de Roşia Montană Gold Corporation.

Contactat de Româniatv.net, Bogdan Naumovici a criticat decizia prin care Roşia Montană a fost înscrisă în patrimoniul UNESCO, ceea ce înseamnă oprirea exploatării zăcământului de aur.

„Includerea Roşia Montană în patrimoniul UNESCO o văd ca pe o greşeală, dacă mă întrebaţi pe mine. Un proces lung şi care s-ar putea să ne coste mulţi bani pe noi toţi, pe români. Statul român are cu Gabriel Ressources un litigiu. Din ce ştiu eu, se judecă la Washington un litigiu între statul român şi compania care avea autorizaţia de explorare şi exploatare de la Roşia Montană. (…)

A fost tergiversat tot procesul de autorizare îngrozitor de mult. Statul român nu i-a spus nici da, nici nu. A învestit un comitet de analiză tehnică interministerial care să analizeze proiectul nu a venit niciodată cu un răspuns. În 2006 cred că au depus proiectul. Până am terminat eu colaborarea cu ei în 2012 sau 2013, nu primise niciun răspuns şi, din ce ştiu eu, nici până în ziua de azi nu a primit niciun răspuns”, a declarat Bogdan Naumovici (foto).

Alte articole

Bogdan Naumovici prevede victoria lui Ciolacu: ”Eu pariez că vom avea primul președinte PSD după Iliescu. Nu văd ce să se întâmple”

Gabriel Resources contestă decizia Tribunalului Internaţional de Arbitraj, care obligă compania la plata cheltuielilor de judecată ale României, în valoare de 10 milioane de dolari

Citeşte şi: Zi istorică pentru România. Roșia Montană, înscrisă în Patrimoniul UNESCO și în Patrimoniul mondial în pericol: Aurul nu mai poate fi exploatat!

Bogdan Naumovici critică intrarea Roşia Montană în patrimoniul UNESCO. „Poate fi interpretat că l-ai păcălit cumva pe investitor”

Publicitarul a contestat efortul organizaţiilor neguvernamentale de a propune includerea Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, amintind că România ar putea plăti o sumă uriaşă despăgubiri ca urmare a acestei decizii.

„Pentru noi, pentru români, e o mare greşeală. Nu se poate să stai pe cel mai mare zăcământ de aur din Europa şi să admiţi că nu o să-l mai scoţi niciodată cu nimeni. Nici tu, stat român, nicio altă companie privată!

Aurul rămâne sub pământ! Pentru chestia asta mă aştept să şi plăteşti tu, stat român, să plăteşti despăgubiri serioase. Ai dat acolo licenţă de explorare şi exploatare minieră. Teoretic, i-ai promis unui partener că poate investi pentru lucrul ăsta.

Când îţi arăţi intenţia de a băga în patrimoniul UNESCO şi de a nu mai face exploatare, sunt convins că poate fi interpretat că l-ai păcălit cumva, l-ai îndrumat greşit în toţi aceşti ani”, a precizat Naumovici.

Mai mult, directorul firmei de publicitate „23 Communication Ideas” care a creat mai multe spoturi în favoarea exploatării de la Roşia Montană a amintit că firma Roşia Montană Gold Corporation „băgase vreo 400 – 500 de milioane de euro cu ce au făcut la Roşia Montană: în restaurări de case, în cumpărat de terenuri, amenajat galeriile romane”, iar statul român ar fi fost cel care ar fi avut de câştigat de pe urma exploatării metalelor preţioase de la Roşia Montană.

„Statul, din parteneriatul cu RMGC, lua undeva la 60% din valoarea zăcământului. Zăcământul valora vreo patru miliarde, dar pentru că preţul aurului a crescut de la 300 de dolari uncia la vreo 1.200. Ajunsese să valoreze destul de mult – 11-12 miliarde. Fără să bage statul niciun leu, doar prin efortul financiar al partenerului privat, statul câştiga din dividende – avea, dacă ţin minte, 25% din acest parteneriat.

Din dividente, taxe, impozite, bani cheltuiţi în România, TVA, redevenţă, câştiga undeva la 60% din valoarea zăcământului. Era cumva un deal de 60%-40% cu RMGC”, a mai precizat Naumovici.

Citeşte şi: Primarul din Roșia Montană: Includerea în Patrimoniul UNESCO e o decizie defavorabilă și pentru comunitate și pentru țară

Bogdan Naumovici spune de ce ar fi vrut exploatarea de la Roşia Montană. „Zona aia e monoindustrială de 2.000 de ani. Mineritul se face de pe vremea romanilor acolo”

Prin includerea sit-ului de la Roşia Montană în patrimonul UNESCO, Naumovici susţine că mii de oameni vor rămâne fără locuri de muncă.

„Vorbim despre locurile de muncă din zonă. Zona aia nu a fost declarată monoindustrială, după cum susţin ONG-urile. Zona aia e monoindustrială de 2.000 de ani. Exploatările nu le-a început RMGC-ul acolo. Mineritul se face de pe vremea romanilor acolo. Lumea de acolo asta ştia să facă. Asta s-a făcut şi pe vremea lui Ceauşescu, asta s-a făcut şi pe vremea Imperiului Austro-Ungar. E activitate de bază din zonă.

Locurile ălea de muncă au dispărut. Roşia Montană, când eu mergeam acolo, rămăsese o comună de vreo 2.500 – 3.000 de oameni, din care 90% lucrau pe rând la companie.

Erau efectiv o mână de 5-10 oameni care se luptau împotriva exploatării. Restul de 2.000 erau în favoarea exploatării. Doreau locuri de muncă în meseriile pe care le cunoşteau dintotdeauna”, a mai spus Naumovici.

Citeşte şi: Roşia Montană, inclusă în patrimoniul UNESCO. Iohannis: Roşia Montană trebuie să devină un model de punere în valoare a patrimoniului

Bogdan Naumovici critică intrarea Roşia Montană în patrimoniul UNESCO. „E o poveste politică. E neproductiv pentru români”

Mai mult, Bogdan Naumovici nu crede că intrarea Roşia Montană în patrimoniul UNESCO va rezolva problemele României.

„Nu cred că această intrare în patrimoniul UNESCO va rezolva ceva. Asta e o poveste politică, dacă mă întrebaţi pe mine. Vai, ce bine, că va fi în patrimoniul UNESCO! Nu este, domnule! Dacă era să meargă bine, mergea dintotdeauna.

S-a dus un băiat, un ong-ist, să împletească şosete şi încearcă să vândă şosete. N-o să salveze Roşia Montană cinci şosete”, a spus ironic Naumovici.

De altfel, publicitarul consideră că această decizie s-ar putea dovedi a fi una „păguboasă” pentru statul român.

„Cred că efortul de a introduce Roşia Montană în patrimoniul UNESCO este neproductiv pentru noi, pentru români. În afară de scos aurul şi creat de locuri de muncă, dacă mai şi pierdem litigiul şi va trebui să plătim noi toţi. Plăteşte din banii noştri! Dacă mai şi pierdem, atunci cred că e chiar o afacere păguboasă”, a mai conchis Bogdan Naumovici.

Cronologie a diferendului dintre Roşia Montană Gold Corporation şi România

Duminică, dosarul ”Roșia Montană” a fost discutat în Comisia UNESCO. Ministrul Culturii spunea că listarea Roșiei Montane la UNESCO poate duce la pierderea procesului cu Gabriel Resources deoarece ar reprezenta o confirmare că statul român blochează dreptul companiei de a efectua activități de minerit în zonă, chiar dacă același stat i-a acordat licența de exploatare în urmă cu mai bine de 20 de ani, conform Hotnews.

• 1996 – după ce la mina încă proprietate de Stat încep restructurările şi disponibilizările, compania Gabriel Resources, listată la Bursa din Toronto, Canada îşi manifestă interesul de a continua exploatarea minieră în zonă;
• 1997 – este creată compania cu capital mixt EURO GOLD RESOURCES S.A. , în care acţionarii principali sunt Gabriel Resources şi compania minieră de stat Minvest Roșia Montană S.A.; în anul 2000, compania îşi schimbă numele în Roşia Montană Gold Corporation (RMGC);
• 1999 – RMGC obţine licenţa de concesiune pentru exploatare nr. 47/ 1999, pentru exploatarea minereurilor de aur şi argint din perimetrul Roşia Montană
  Martie 2001 – RMCG organizează întâlniri (consultări publice) cu autorităţile regionale şi locale, cu localnicii, precum şi cu oponenţii proiectului, pentru a răspunde la întrebări legate de operaţiunile de relocare şi strămutare
• 2002 – 2006 – elaborarea de studii de fezabilitate, inclusiv a studiilor de condiţii iniţiale necesare Studiului de evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM)
• Aprilie 2002 – a fost finalizat Planul de Urbanism General (PUG) al comunei Roşia Montană, care include şi proiectul minier propus de RMGC. Tot atunci este finalizat şi Planul de Urbanism Zonal pentru zona industrială Roşia Montană
• Iunie 2002 – Mai 2004 şi Octombrie 2006 – Februarie 2008 – RMGC achiziţionează proprietăţi în zona proiectului, pe baza unui Plan de acţiune pentru strămutare şi relocare, în conformitate cu standardele Băncii Mondiale şi IFC
• Mai 2004 – RMGC revizuieşte Planul de acţiune pentru strămutare şi relocare
• Iulie – august 2006 – au loc 16 consultări publice (14 în România şi 2 în Ungaria) pentru EIM, pentru a prezenta publicului proiectul minier şi a răspunde la întrebările oamenilor; în urma etapei de informare şi consultare publică au rezultat 5600 de întrebări care au fost transmise către RMGC de către Ministerul Mediului în Ianuarie 2007
• Mai 2007 – RMGC a depus la Ministerul Mediului răspunsurile la cele 5600 de întrebări, document care însumează 12.600 de pagini şi care reprezintă o anexă la Raportul EIM, rezultând astfel un document final de peste 17.000 de pagini
• Iunie- August 2007 – începe etapa de analiză a raportului EIM, au loc 4 şedinţe ale comisiei de analiză tehnică (CAT)
• Septembrie 2007 – Ministerul Mediului suspendă procedura de evaluare a Raportului Studiului de Impact asupra Mediului
• Septembrie 2010 – Ministerul Mediului reia procedura de evaluare a Raportului Studiului de Impact asupra Mediului pentru Proiectul Rosia Montana
• August 2013 – Guvernul român a aprobat şi emis un proiect de lege privind „unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argintifere din perimetrul Roșia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităților miniere în România”
• Decembrie 2013 – Proiectul de lege pentru modificarea Legii Minelor a fost dezbătut şi votat în Camera Deputaților unde nu a reușit să adune numărul minim de voturi necesare pentru a fi adoptat
• Ianuarie 2015 – Gabriel Resources trimite o scrisoare oficială către Președintele României şi Primul Ministru susținând soluționarea pe cale amiabilă a diferendului privind acordarea autorizației
• Tot în 2015, Gabriel Resources a anunțat că a dat în judecată România la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale pentru un prejudiciu de 4,4 miliarde de dolari, ca urmare a respingerii legii prin care putea începe exploatarea zăcământului

Citeşte şi: Victor Ciutacu, tranşant după ce Roşia Montană a intrat în patrimoniul UNESCO: Toată ţara va plăti de dragul isteriei unor susţinători. Cu aurul exploatat puteam astupa gaura de la buget! – EXCLUSIV