EXCLUSIV Brett Loyd, sociolog si consultant politic SUA: „Situația este 50-50, dar Harris conduce ușor în faţa lui Trump”

Andreea Creţulescu: Cum sa interpretam multiplele sondaje aparute in ultimile zile in SUA?

Brett Loyd, sociolog si consultant politic SUA:  Sondajul la nivel național oferă o idee destul de bună despre intențiile electoratului la nivelul întregii țări, sondajul național spune destul de precis cine va câștiga sau va pierde alegerile.

În opinia dumneavoastră, care este cel mai important stat pentru aceste alegeri?

O întrebare foarte bună, va fi fie Pennsylvania, fie Carolina de Nord. Probabil Pennsylvania, în opinia mai multor oameni, pentru că acest stat a întors scorul în 2016 și în 2020. Trump le-a câștigat pe ambele, dar cu uraganul și cu tinerii care se mută în state, ambele sunt destul de importante din punctul de vedere al Colegiului Electoral, deci voi fi cu ochii pe ele.

Alte articole

Victor Ciutacu explică victoria lui Trump: „Nu-i vreo mare filosofie. Excesul copleșește, dar enervează. Și generează anticorpi”

Alegeri SUA 2024. Kamala Harris şi Donald Trump, finish la fotografie. Cum arată ultimele sondaje

Sondaj INSCOP. Cei mai mulți români văd în Kamala Harris un prieten mai bun al țării noastre decât Donald Trump

Cercetările dumneavoastră ce rezultate au arătat, pentru Pennsylvania de exemplu?

Să fiu sincer, din ce vedem în Pennsylvania, în Michigan, în Carolina de Nord, nu o spun doar eu, se poate vedea în opinia publică, Democrații o duc foarte bine. Republicanii sunt foarte aproape în aceste curse, dar democrații o duc puțin mai bine în fiecare dintre aceste state, ceea ce în viziunea mea sunt vești bune pentru campania lui Harris. Am acum o întrebare pentru poporul nostru, care nu este familiar cu sistemul vostru de alegeri.

Cum ar trebui să lucreze acest sistem pentru ca unul dintre cei doi, Donald Trump sau Kamala Harris, să câștige alegerile de pe 5 noiembrie?

Eu m-aș uita la care dintre candidați ar lucra mai bine cu un Senat și o cameră a reprezentanților cu majorități foarte strânse la Washington D.C. Ce vreau să spun este că, indiferent de cine va câștiga Senatul sau Camera Reprezentanților, o va face cu o diferență extrem de mică. Deci următorul președinte trebuie să fie capabil să lucreze cu aceste majorități strânse în Washington D.C..

În opina dumneavoastră, după votul de pe 5 noiembrie, vom avea o situație asemănătoare cu cea din 2000?

Mă aștept să nu vedem rezultatele finale pentru unele state până vineri sau sâmbătă. Cred că marțea viitoare vor fi mai multe state precum Pennsylvania în care se va vota foarte mult spre închiderea urnelor, așadar unele rezultate vor fi așteptate după 24, 48 sau chiar la 72 de ore după terminarea votului.

Ce îl poate ajuta pe Trump să câștige, în opinia dumneavoastră?

Harris a ținut un mare discurs recent la Washington care îi dă bătăi de cap lui Trump. Dacă Trump ar reuși același lucru, ar putea să o tragă puțin în jos pe Harris pe ultima sută de metri. Și pentru Kamala Harris, aceeași întrebare. Ea poate să îl bată pe Trump prin unitate. În timp ce Trump instigă la dezbinare, Kamala trebuie să aibă un discurs unifiator, dacă reușește asta în această noapte, va avea o poziție suficient de puternică.

Și ultima întrebare, pentru dumneavoastră cine câștigă?

Eu m-aș înclina către Harris, doar puțin, pentru că eu cred că sunt mai mulți indicatori care arată că are spate puternic. Ea și Democrații au mai mulți bani decât Trump și Republicanii, așadar vor fi mai puternici în publicitate. Personalul lui Harris este mai puternic, echipa ei este mai robustă. În majoritatea statelor Democrații o duc mai bine decât Republicanii, ceea ce îi conferă un avantaj lui Harris. Sunt mulți astfel de indicatori care o favorizază pe Harris. Situația este 50-50, dar Harris conduce ușor. Eu aș spune că toate aceste măsurători o favorizează pe Harris, ar putea fi o șansă de 60% ca ea să devină președinte și 40% pentru Trump. Nu doresc totuși să mă grăbesc să trag concluzii.

ALEGERI ÎN SUA. Cum sunt organizate alegerile prezidenţiale americane – ghid practic

Preşedintele Statelor Unite nu este ales prin sufragiu universal direct, pentru că se ţine seama de particularităţile şi importanţa statelor în sistemul federal american. Mai este doar o săptămână până când americanii trebuie să decidă pe cine trimit la Casa Albă până în 2029, iar BFMTV.com analizează particularităţile acestui scrutin şi ce este de aşteptat.

Peste 240 de milioane de americani sunt chemaţi să îşi aleagă preşedintele până marţi, 5 noiembrie, inclusiv. Câteva zeci de milioane – 51 de milioane mai exact – au votat deja anticipat până marţi, 29 octombrie.

Este o bătălie care va decide cine va conduce cea mai bogată şi mai puternică ţară din lume timp de patru ani. Kamala Harris, care ar fi prima femeie preşedinte, şi Donald Trump, care doreşte să revină în funcţie după mandatul 2017-21, au păreri diferite în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina şi NATO, tarifele care ar putea declanşa războaie comerciale, dreptul la avort, taxe şi principii democratice de bază.

Candidaţii sunt la egalitate în şapte state care au faima de a decide alegerile.

De la ultimele alegeri prezidenţiale, din 2020, neîncrederea în instituţii a domnit printre mulţi dintre susţinătorii lui Donald Trump, care încă mai cred că realegerea sa de acum patru ani a fost împiedicată printr-un vot fraudulos.

Alegerile din acest an se anunţă a fi o cursă extrem de strânsă. Conform majorităţii sondajelor, Kamala Harris conduce în intenţiile de vot la nivel naţional, dar marja pe care o are este extrem de mică şi scade pe măsură ce se apropie scrutinul.

În aceste condiţii, multe dintre aceste sondaje indică de fapt că adversarul său republican va câştiga alegerile. Motivul: modul în care funcţionează sistemul de vot american, care este foarte diferit de cel european.

CUM FUNCŢIONEAZĂ SISTEMUL DE VOT AMERICAN?

Preşedintele Statelor Unite este ales prin sufragiu universal indirect într-un singur tur de scrutin. Alegătorii marchează pe buletinul de vot sau pe o maşină de vot căsuţa corespunzătoare candidatului la preşedinţie pe care îl aleg (şi vicepreşedintele său). Ei pot alege între Donald Trump sau Kamala Harris, dar şi alţi candidaţi marginali, precum candidata Partidului Verde, Jill Stein, sau Robert Kennedy Jr, independent care îl susţine pe Donald Trump.

În realitate, însă, americanii nu votează direct pentru aceste nume, ci pentru cei 538 de electori care alcătuiesc ceea ce se numeşte Colegiul Electoral. Ei sunt cei care vor vota în numele electoratului pentru unul dintre cei doi candidaţi. Pentru a fi ales preşedinte, un candidat trebuie să obţină voturile a cel puţin 270 dintre aceştia.

CINE SUNT MARII ELECTORI?

Fiecare stat are un număr de electori raportat la numărul de reprezentanţi pe care îi are în Congres: 100 de senatori – doi pentru fiecare stat – şi 435 de reprezentanţi, distribuiţi în funcţie de populaţia statului. Rezultă astfel un total de 535 de electori, la care se adaugă trei alocaţi Washington D.C., capitala ţării, care nu are niciun reprezentant în Congres.

În acest an, cel mai populat stat, California, are 54 de electori. Cel mai puţin populate state, precum Alaska, Delaware şi Vermont, au fiecare câte trei electori. Aceste cifre se pot modifica în funcţie de recensământ.

Reprezentanţii alegătorilor în Colegiul Electoral sunt numiţi în mod diferit în fiecare stat. Aceştia sunt adesea aleşi locali sau susţinători aleşi de partide.

Desemnarea modului de vot în Colegiul Electoral se bazează pe principiul „câştigătorul ia totul”, adică: acel candidat care obţine majoritatea voturilor într-un anumit stat câştigă toate voturile reprezentative alocate statului respectiv în Colegiul Electoral. Excepţiile sunt Nebraska şi Maine, unde „marii electori” sunt alocaţi pe o bază proporţională.

Acest sistem înseamnă că un candidat poate câştiga cursa pentru Casa Albă fără a avea cel mai mare număr total de voturi la nivel naţional. S-a întâmplat în 2016, când Donald Trump a fost ales preşedinte al SUA, deşi contracandidata sa, democrata Hillary Clinton, câştigase votul popular cu o marjă de două procente faţă de el.

CUM VOTEAZĂ AMERICANII?

Mai mult decât o simplă zi de alegeri, 5 noiembrie marchează sfârşitul votului. Este, de fapt, ultima zi în care alegătorii îşi pot exprima votul, pentru că în 47 de state este posibil să se voteze anticipat de ceva timp. Secţiile de votare sunt deschise în avans, la ore care variază în funcţie de localitate.

Acest lucru oferă flexibilitate calendarului electoral, mai ales că ziua alegerilor este întotdeauna într-o marţi.

La 29 octombrie, cu doar o săptămână înainte de ziua alegerilor, peste 51 de milioane de persoane votaseră deja.

De asemenea, este posibil ca americanii să voteze prin corespondenţă, adică fără a fi necesar să se meargă la o secţie de votare, ci prin trimiterea unui plic cu buletinul de vot completat. Şi aici, fiecare stat îşi defineşte propriile proceduri.

În 2020, un an marcat de pandemia de Covid-19, tabăra lui Donald Trump a criticat sever votul prin corespondenţă, considerând că „frauda electorală” denunţată rezidă în esenţă în numărarea acestui tip de vot.

CE SUNT STATELE „SWING” ŞI DE CE SUNT IMPORTANTE?

Timp de mai multe săptămâni, toate privirile au fost aţintite asupra aşa-numitelor „swing states”, state-cheie, state-pivot sau chiar „purple states”, adică state „violet”, pentru că pot deveni fie roşii, adică pot fi câştigate de republicani, fie albastre, culoarea democraţilor.

În alegerile prezidenţiale americane, în care statele sunt de o importanţă vitală, rezultatul în unele dintre ele este dat ca sigur: istoric, ele au fost câştigate de un anumit partid, cum ar fi California de democraţi sau Texas de cealaltă tabără. La mijloc, există state în care victoria este mult mai strânsă şi în care, în alegerile recente, culoarea câştigătoare s-a schimbat.

Din statele susceptibile a fi câştigate în avans, potrivit site-ului de specialitate FiveThirtyEight, care este un agregator al principalelor sondaje realizate peste Atlantic, Kamala Harris poate conta pe 183 de electori siguri şi 44 de electori probabili, faţă de 122 şi, respectiv, 95 pentru Donald Trump. În ambele cazuri, cei 270 de electori necesari pentru a câştiga nu sunt acolo. Prin urmare, trebuie câştigate alte state din afara bastioanelor fiecărui partid.

Anul acesta, există şapte „swing states”: Arizona, Carolina de Nord, Georgia, Michigan, Nevada, Pennsylvania şi Wisconsin. Împreună, acestea reprezintă 93 de voturi reprezentative valoroase.

În consecinţă, campaniile celor doi candidaţi principali s-au concentrat în principal asupra acestor state.

Potrivit unui studiu al companiei de analiză ADImpact publicat la sfârşitul lunii august 2024, aproape 589 de milioane de dolari fuseseră deja cheltuiţi pentru publicitate în aceste state între sfârşitul lunii martie şi luna august, pentru toate partidele combinate.

În 2020, Joe Biden a fost declarat câştigător al alegerilor abia după ce au fost anunţate rezultatele din Pennsylvania.

DE CE REZULTATELE NU VOR FI DISPONIBILE IMEDIAT

Numărarea voturilor începe imediat după închiderea urnelor. Prin urmare, este posibil să se cunoască rezultatul încă din seara zilei votării.

Cu toate acestea, în 2020, a fost nevoie de mai mult de trei zile pentru ca principalele media americane să anunţe victoria lui Joe Biden.

Unul dintre principalele motive a fost creşterea numărului de voturi prin corespondenţă, care a încetinit procesul de numărare a voturilor. După cum subliniază The New York Times, acest proces durează mai mult timp, deoarece implică mai multe etape: în primul rând, există verificări suplimentare pentru a se asigura că alegătorul nu a încercat să voteze şi în persoană. În al doilea rând, persoanele responsabile cu numărarea voturilor trebuie să deschidă buletinele de vot şi să le aplatizeze (deoarece au fost împăturite) înainte ca acestea să poată fi introduse într-un tabulator, pentru a fi numărate. Unii funcţionari pledează pentru ca buletinele de vot să poată fi deschise şi aplatizate în prealabil, însă acest lucru nu este (încă) permis.