EXCLUSIV| Câte investiții străine realizate de persoane din afara UE au aprobat Comisia Specială de la Consiliul Concurentei și CSAT-ul?! Cine sunt oamenii care decid cine are voie să înceapă afaceri în România din afara UE?! Cum funcționează procedura greoaie de avizare!

Cine sunt oamenii care decid cine are voie să înceapă afaceri în România din afara UE?! Procedura de avizare a investițiilor străine directe de către CEISD și CSAT este una destul de greoaie, iar orice investitor din afara UE (american, rus, britanic, chinez, canadian, japonez, turc, african, elvețian), care dorește să cumpere o firmă, un activ sau să facă o investiție de la zero în anumite domenii din România trebuie să o parcurgă.

Citește și SRI şi SIE vor avea un cuvânt de spus pentru aprobarea investiţiilor străine din afara Uniunii Europene

Cine sunt oamenii care decid cine are voie să înceapă afaceri în România din afara UE?!

Investițiile străine pentru care este obligatorie obținerea unui aviz din partea CEISD trebuie să se încadreze potrivit Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 73/2012, într-unul dintre următoarele domenii: securitatea cetățeanului și a colectivităților, securitatea frontierelor, securitatea energetică, securitatea transporturilor, securitatea sistemelor de aprovizionare cu resurse vitale, securitatea infrastructurii critice,  securitatea sistemelor informatice și a celor de comunicații, securitatea activității financiare, fiscale, bancare și de asigurări, securitatea producerii și circulației armamentului, munițiilor, explozibililor, a substanțelor toxice, securitatea industriei, protecția împotriva dezastrelor, protecția agriculturii și a mediului înconjurător și  protecția operațiunilor de privatizare a întreprinderilor cu capital de stat sau a managementului acestora.

Acestea trebuie să depășească suma de 2 milioane de euro.

Alte articole

Călin Georgescu încă nu acceptă decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale: Sunt deja candidat și discutăm de turul 2, refacerea turului 2

Adrian Zuckerman, fost ambasador SUA: „CSAT a desecretizat doar o mică parte, e halucinant ce mai e acolo”

Pe lângă avizele celor 60 de investiții străine directe, din noiembrie 2022 și până în prezent, CEISD a solicitat consultare și aviz de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în cazul unei singure investiții străine în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro despre care au existat suspiciuni că este o amenințare la adresa securității naționale a României.

Reprezentanții CSAT au menționat într-un răspuns pentru RomâniaTV.net că a finalizat ancheta în acest caz și că rezultatele evaluării au fost transmise CEISD.

”Rezultatul acestei evaluări a fost comunicat, de către Secretariatul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în mod operativ, Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe. Conform prevederilor art. 12 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea CSAT, hotărârile CSAT se comunică exclusiv autorităţilor administraţiei publice şi instituţiilor publice la care se referă, integral sau în extras, cu excepţia celor pentru care se hotărăşte altfel”, a transmis CSAT.

Consultarea CSAT a avut loc în perioada decembrie 2022- ianuarie 2023, iar în momentul de față, potrivit reprezentanților Consiliului Concurenței, cazul se află încă în derulare.

”Consultarea cu CSAT a avut loc în perioada decembrie 2022 – ianuarie 2023, iar investitorii care au determinat CEISD să ceară consultarea și avizul CSAT provin din Bulgaria/Marea Britanie/alte state. Valoarea investiției este de aproximativ 100 de milioane de euro”, a precizat Consiliului Concurenței

Iată cum funcționează Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD)

CEISD este un mecanism de examinare civil, ce asigură echilibrul dintre interesul investițional și rațiunea de stat, care are ca scop:

• examinarea și autorizarea investiției străine directe în România în situația în care consideră că aceasta nu afectează securitatea sau ordinea publică a României și nu este de natură să afecteze proiecte sau programe de interes pentru Uniunea Europeană;
• autorizarea condiționată a investiției străine directe în România în situația în care consideră că aceasta poate fi realizată în urma unor măsuri/angajamente comportamentale sau structurale ale investitorului străin; în această situație investiția străină se poate efectua sau poate continua să existe exclusiv în limitele și conform prevederilor și condițiilor specificate în decizia de autorizare condiționată;
• respingerea cererii de autorizare a investiției străine directe în situația în care consideră că aceasta afectează securitatea sau ordinea publică a României sau este de natură să afecteze proiecte sau programe de interes pentru Uniunea Europeană.

CEISD are scopul de a examina acele investiții care sunt făcute prin încălcarea regimului internațional de sancțiuni aplicat la adresa anumitor state, companii, oameni de afaceri care pot comite, contribui sau facilita agresiuni, acte de terorism sau crimă organizată.

De la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 46/2022, investitorii sunt obligați să notifice investițiile. Investițiile nu sunt analizate retroactiv.

Investițiile sunt examinate nediscriminatoriu, adică nu prin raportare la originea etnică sau cetățenia investitorilor. Astfel, investitorii străini din afara spațiului comunitar, care dețin cetățenie română sau a unui stat din Uniunea Europeană (UE), intră de asemenea sub incidența legii, spus reprezentanții Consiliului Concurenței.

Cine sunt oamenii care avizează toate investițiile străine directe

Din această comisie fac parte un număr de 25 de oficiali din guvern și din Consiliul Concurenței, precum și reprezentanți din cadrul Serviciului Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE) care au calitatea de invitați permanenți și au rol consultativ.

Potrivit Consiliului Concurenței, membrii acestei comisii sunt aleși în baza criteriilor de competență profesională și statut instituțional. Concret, membrii titulari trebuie să aibă nivelul minim de secretar de stat, iar membri supleanți trebuie să dețină cel puțin funcția de director.

Membrii titulari și supleanți ai CEISD sunt numiți pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestuia, iar mandatul încetează prin expirarea duratei, demisie, deces, revocare, încetarea sau suspendarea raporturilor de serviciu, imposibilitatea definitivă de exercitare sau dacă nu își poate îndeplini atribuțiile mai mult de 60 de zile consecutive, subliniază Consiliul Concurenței.

Astfel, Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe CEISD este alcătuită din doi membrii ai aparatului de lucru al Guvernului, Mircea Abrudean, șeful cancelariei Prim-Ministrului și Gheorghiță Agafiței, consilier de stat; doi membri din cadrul Consiliului Concurenței, Bogdan Marius Chirițoiu, președinte și Dan Virgil Pascu, vicepreședinte; doi membri din cadrul SGG, Alexandru Cristian Vasilescu, secretar de stat și Victor Moraru, director general; doi membri din cadrul Ministerului Economiei Mihai-Ion Macaveiu, secretar de stat și Mirona Veronica Daia, director; doi membri din cadrul Ministerului Turismului, Angel Iulian Călin, secretar de stat și Tudor Șerban Andreescu, director; doi membri din cadrul Ministerului Transporturilor, Constantin-Gabriel Bunduc, secretar de stat și Mihaela Mocanu; doi membri din cadrul Ministerului Digitalizării, Bogdan-Mihai Dumea, secretar de stat, Diana Oana Crețu, director; doi membri din cadrul Ministerului Finanțelor, Daniela Pescaru, secretar de stat și Daniel Mihai Tudor; doi reprezentanți ai Ministerului Apărării, Simona Cojocaru, secretar de stat și Ion Cornel Pleșa, șef de direcție generală; doi reprezentanți ai MAI, Aneta Matei, secretar de stat și Ion Peligrad, chestor de poliție; doi reprezentanți ai Ministerului Sănătății Tiberiu Marius Brădățan, secretar de stat, Mihai Alexandru Borcan, secretar de stat; trei reprezentanți ai Ministerului de Externe, Cornel Feruță, secretar de stat, Laura Comânescu, director și Ovidiu Mălureanu, director.

Când reprezintă o investiție străină directă un pericol pentru securitatea sau ordinea publică a României

Conform legii, o investiție străină directă reprezintă un pericol pentru securitatea sau ordinea publică a României sau este de natură să afecteze proiecte sau programe de interes pentru Uniunea Europeană atunci când sunt evidențiate elementele care aduc atingere potențială (risc) sau clară și foarte probabilă (amenințare) securității naționale a României. În privința proiectelor și programelor UE, se are în vedere atât legislația comunitară, cât și Strategia de securitate a UE.

Dacă o investiție prezintă elemente de îngrijorare din punctul de vedere al securității naționale, CEISD declanșează o cercetare detaliată și solicită avizului CSAT, instituția decizională în materie.

Domeniile de activitate pentru care investițiile trebuie autorizare din punctul de vedere al securității naționale sunt prevăzute explicit în regulamentul UE 452/2019, care stabilește un cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în UE, și Hotărârea CSAT nr. 73/2012.

”Printre acestea, se numără și infrastructura medicală, deci și achiziția unei clinici stomatologice sau a unui lanț de farmacii. De asemenea, achiziția unei participații într-o firmă privată de curierat poate influența securitatea transporturilor din România, cât timp poate afecta transportul de informații și mărfuri sensibile sau influențează piața prin încălcarea normelor și bunelor practici concurențiale. Un comportament problematic în domeniu îl poate reprezenta și transportul de substanțe toxice sau de produse care cauzează sau facilitează atacuri teroriste, cum ar fi plicurile capcană care conțin antrax sau explozibili.

Dacă sunt identificate aspecte care pot conduce la afectarea agriculturii, a mediului înconjurător sau a altui domeniu, atunci riscurile, vulnerabilitățile și amenințările aferente vor fi luate în considerare în procesul decizional, în sensul asigurării intereselor strategice ale statului român fie prin interzicere, fie prin impunerea de angajamente și remedii obligatorii, supuse unui regim de monitorizare”, transmite Consiliul Concurenței.

Citește și Consiliul Concurenţei a declanşat o anchetă sectorială pe piaţa de retail farmaceutic. Se verifică tot circuitul medicamentelor