În contextul izbucnirii unui nou conflict armat, după ce gruparea teroristă Hamas, din Fâşia Gaza, a atacat sâmbătă Israelul cu mii de rachete şi de războinici, discuţia despre necesarul de cadre al Armatei Române a revenit în prim plan, iar concluzia mai multor specialişti este aceea că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, am putea fi nevoiţi să reintroducem stagiul militar obligatoriu.
Subiectul a fost amplificat şi de informaţia conform căreia, în doar trei zile de la primul atac al Hamas, statul Israel a mobilizat aproximativ 300.000 de rezervişti şi a autorizat miercuri, în mod excepţional, mobilizarea altor 60.000.
Întrebat despre capacitatea României de mobilizare, fostul reprezentant al Comandamentului NATO Virgil Bălăceanu a oferit o informaţie cel puţin îngrijorătoare, dacă nu chiar şocantă, referitoare la numărul de rezervişti din ţara noastră.
”La ora actuală noi avem sub 2.000 de rezervişti voluntari, Polonia are 38.000 de rezervişti”, a afirmat Bălăceanu, precizând că ”la ora actuală se încearcă încadrarea tuturor tinerilor care au fost selecţionaţi ca rezervişti voluntari”.
”Din păcate, Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, nu reuşeşte să îi încadreze pe toţi cei care au fost selecţionaţi pentru postul de rezervist voluntar, sunt elemente contradictorii. Adică tineri, cetăţeni ai României, vin să se încadreze ca rezervişti voluntari, trec probele, sunt selecţionaţi dar există situaţii în care aceştia nu sunt încadraţi”, a mai precizat Virgil Bălăceanu.
Citeşte şi: Grup de pelerini din Apuseni, prins în mijlocul conflictului armat din Israel
Având în vedere situaţia critică în care se află Armata Română din punct de vedere al numărului cadrelor, Virgil Bălăceanu a tras un semnal de alarmă amintind că, deşi există un proiect de lege privind refacerea rezervei armatei, aceasta se află de aproape trei ani în circuitul interinstitutional, fiind departe de a intra la vot, chiar dacă actuala coaliţie de guvernare are o majoritate confortabilă în Parlament.
Deşi fostul premier, generalul în rezervă Nicolae Ciucă, este familiarizat cu tot ce mişcă în Armata Română, nici în mandatul acestuia legea nu a înaintat pe circuitul legislativ, fiind în continuare blocată în hăţişul birocratic, în condiţiile în care războiul din Ucraina a ajuns la graniţa cu România, bombardamentele ruseşti fiind vizibile cu ochiul liber de pe malul românesc al Dunării.
„Această lege introduce pregătirea rezerviştilor până la 15 zile cu o anumită periodicitate, în timp,în ani, a celor care au satisfăcut stagiul militar şi care introduce serviciul militar soldat în termen, 4 luni de zile şi cu motivaţii financiare, care nu discutăm acest element acum. Dacă nu vom reface rezerva Armatei României pe principiile voluntariatului atunci va trebui să reintroducem serviciul militar obligatoriu, iar o asemenea decizie nu poate fi amânată în perspectiva următorilor cinci ani. Credeţi că vom avea vreun partid politic care în programul electoral să pună problema reintroducerii serviciului militar obligatoriu? Exclud o asemenea posibilitate, pentru că ar însemna un dezastru la alegeri”, a arătat Virgil Bălăceanu.
Generalul în rezervă a evidenţiat şi cazul Ucrainei, care nu ar fi putut rezista invaziei ruseşti dacă nu s-ar fi bazat pe rezerva din care să completeze efectivele unităţilor militare.
În urmă cu două săptămâni, pe fondul intensificării bombardamentelor ruseşti pe malul ucrainean al Dunării, Statul Major a organizat o şedinţă cu oficialii din judeţele Brăila, Constanţa, Galaţi şi Tulcea pentru optimizarea coordonării interinstituţionale în contextul situaţiei de la graniţă.
”Statul Major al Apărării a organizat marţi, 26 septembrie, în sistem videoconferinţă, o întâlnire cu reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din judeţele Brăila, Constanţa, Galaţi şi Tulcea. Activitatea a urmărit optimizarea coordonării interinstituţionale în contextul situaţiei de securitate determinată de evoluţia agresiunii Federaţiei Ruse asupra Ucrainei”, a transmis atunci Ministerul Apărării.
Sursa citată a precizat că agenda a cuprins prezentarea situaţiei de securitate, a procesului de comunicare publică a armatei, subiecte din tematica pregătirii populaţiei, economiei şi teritoriului pentru apărare, respectiv responsabilităţile legale ce revin diferitelor instituţii din sistemul naţional de apărare.
”Şedinţa se înscrie în prevederile Hotărârii Guvernului nr. 969/2007 privind organizarea, desfăşurarea şi conducerea pregătirii pentru apărare a persoanelor cu atribuţii de conducere în domeniul administraţiei publice, la nivel central şi local fiind, totodată, o continuare a dialogului susţinut de conducerea MApN cu reprezentanţii autorităţilor publice locale”, a mai transmis Ministerul Apărării.
Pentru moment, soluţia pe care oficialii români pare s-o fi ales este refacerea rezervei din voluntari remuneraţi, dar, dacă această soluţie nu dă rezultatele scontate, este posibil să se ajungă şi la reintroducerea stagiului militar obligatoriu.
Rezerviştii voluntari beneficiază de indemnizaţie de instalare egală cu solda de funcţie, la care se adaugă solda de grad şi solda de comandă, după caz, acordată la semnarea fiecărui contract cu durata de minimum trei ani.
De asemenea, remuneraţia pentru perioada în care nu participă la instruire sau misiuni este de 30% din solda de funcţie.
Dacă un soldat profesionist primește salariul lunar de 1.857 de lei, rezervistul voluntar va avea de încasat după perioada de instrucţie, când stă acasă, aproximativ 540 de lei. Un subofiţer rezervist voluntar va încasa 720 de lei.
Totodată, cât timp este în programul de instruire iniţială sau periodică, voluntarul primeşte soldă întreagă, ca orice militar profesionist, adică 1.857 de lei în cazul unui soldat şi 2.400 de lei pentru un subofiţer.
Odată cu adoptarea Legii nr. 115/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari au intrat în vigoare mai multe măsuri care au ca scop creșterea atractivităţii serviciului militar în calitate de rezervist voluntar:
– creșterea cuantumului remuneraţiei acordate în perioada în care rezerviştii voluntari nu participă la instruire sau la misiuni, de la 10% la 30% din solda de funcţie, la care se adăugă solda gradului deţinut;
– creșterea cuantumului indemnizației de instalare, prin adăugarea la solda de funcţie, a gradațiilor și a soldei de comandă, pe lângă solda de grad;
– eliminarea obligației privind restituirea cheltuielilor de recrutare şi selecţie, în situația nesemnării/ nefinalizării contractului;
– eliminarea limitărilor privind plecarea rezerviștilor voluntari în străinătate;
– crearea posibilității repartizării în funcții, fără a mai susține probele de selecție, a rezerviștilor proveniți din cadre militare în activitate și soldați/gradați profesioniști, în primul an de la trecerea în rezervă, mai informează MApN.
Detalii suplimentare pot fi obținute de la centrele militare zonale, judeţene sau de sector.
Deşi avantajele financiare pot fi atrăgătoare, românii trebuie să ştie că rezerviştii, chiar şi cei voluntari, pot fi mobilizaţi oricând, în caz de necesitate, astfel că trebuie să aibă mereu echipamentul pregătit. Romaniatv.net a obţinut, în exclusivitate, lista echipamentului pe care soldaţii şi rezerviştii să-l aibă în orice moment pregătit.
Materiale necesare pentru sacul de spate:
– bonetă
– fes combat
– costum combat: veston + 2 pantaloni
– cagulă
– bocanci
– 5 tricouri
– mănuşi tactice
– costum protecţie intemperii
– lenjerie termică
– chiloţi: 2 buc, negre
– maiou: 2 buc, albe
– şosete: 5 buc, kaki
– prosop: 2 buc, albe
– lanternă neagră
– ustensile/materiale igienă: periuţă de dinţi, pastă de dinţi, aparat de ras, cremă de ras, săpun, cremă de ghete maro, ace şi aţă de cusut, hartie igienică – 2 role, albe