Cum a ajuns micul Champs-Elysees al Capitalei o adevărată ruină. Calea Victoriei reprezintă una din cele mai vechi artere ale Bucureștiului şi a primit o adevărată moştenire culturală, reprezentată de clădiri încă din domnia Regelui Carol I.
Înainte de voievodatul lui Constantin Brâncoveanu, strada nu făcea parte din București, iar numele ei era pe atunci Drumul Brașovului. De altfel, zona era formată doar din bucata dintre Cercul Militar și Piața Victoriei.
Bucata între Piața Națiunilor Unite (fostă Piața Senatului) și bulevardul Regina Elisabeta era cunoscută în timpurile acelea sub numele de Ulița Mare spre Sărindar pentru că ducea către biserica Sărindar, aflată pe locul pe care astăzi este Cercul Militar Național. Calea Victoriei a devenit cartierul general al modei, în perioada interbelică. Din loc în loc existau ateliere ale croitorilor iscusiţi, dar şi oameni dornici să dea comandă de o ţinută creată exact pe gustul şi buzunarul fiecăruia.
Locuitorii din Capitală ieşeau la acea vreme în număr extrem de mare, în fiecare zi, să îşi etaleze ţinutele pe cea mai cunoscută arteră din oraş. Aici se găseaua numeroase cafenele, hanuri şi cofetării, iar oamenii erau încântaţi de oferta celebrei artere.
Cum arată Calea Victoriei în epoca Contemporană. Ce s-a schimbat în timp şi cum se raportează bucureştenii la această zonă
Până când pandemia a pus stăpânire pe vieţile noastre şi a restrâns cu totul activitatea şi circulaţia persoanelor, Calea Victoriei încă prospera şi era plină de oameni. De altfel, Calea Victoriei deţine una dintre puţinele piste de biciclete pe care Capitala noastră le are din păcate. Restaurantele şi micile afaceri mergeau destul de bine, iar bucureştenii se înghesuiau care mai de care pe promenadă. De altfel, în timpul mandatului Gabrielei Firea la Primăria Capitalei, a existat chiar un eveniment ce avea loc aproape în fiecare weekend pe Calea Victoriei. Artera se transforma la sfârşitul săptămânii în zonă pietonală, iar bucureştenii se bucurau de diferite activităţi frumoase şi diverse în acele zile.
Din păcate, în ultima vreme, Calea Victoriei s-a transformat mai mult într-o fantomă a trecutului. Restaurantele sunt în mare parte închise, multe clădiri sunt în paragină, iar multe dintre afaceri şi-au tras obloanele şi au dispărut cu totul din zonă. Astfel, la geamuri se poate observa pustiul care a pus stăpânire.
Spaţiile sunt goale, iar în urmă a rămas doar praf şi bannere mari cu numere de telefon la care poţi suna pentru a închiria. Întrebarea este, merită oare să investeşti în această perioadă?
Potrivit unei analize realizate de româniatv.net, se pare că preţurile spaţiilor de închiriat au rămas încă mari, deşi cererea este una destul de mică. Astfel, pentru un spaţiu de doar 65 de metri pătraţi, un proprietar cere nu mai puţin de 1.000 de euro. Un spaţiu de birouri de 304 metri pătraţi se găseşte la suma de 4.300 de euro, iar unul de 400 metri pătraţi de 6.500 de euro. Un spaţiu de birouri de 304 metri pătraţi se găseşte la suma de 4.300 de euro, iar unul de 400 metri pătraţi de 6.500 de euro.
Discrepanţele în această zonă sunt, de asemenea, destul de mari. Un propietar cere pentru un spaţiu de birouri de lux de o suprafaţă de 730 de metri aproape 9.200 de euro, iar alt proprietar pentru un spaţiu de comercial mult mai mic, de 320 de metri pătraţi, 10.000 de euro.
Totodată, cele mai cunoscute hoteluri din zonă au rămas pustii. Athenee Palace Hilton urmează să îşi închidă porţile. George Copos a lansat o investiție de 25 de milioane de euro în renovarea capitală a clădirii-monument. Astfel, toată zona va intra într-un şantier. De altfel, hotelul Radisson a rămas pustiu de când turiştii nu i-au mai trecut pragul. Chiar şi Starbucks-ul de pe Calea Victoriei, care era plin de dimineaţă până seara anii trecuţi a fost acum închis.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu artera care a consacrat Bucureştiul prin eleganţa şi construcţiile diversificate şi boeme lşi dacă suflul special pe care aeastă zonă îl are va reveni la viaţă.