EXCLUSIV! De ce vor politicienii să omoare urşii din România şi de când au devenit ei o problemă?! De la “noi am fost aleşi de oameni nu de ursi” la “toţi căutăm să mâncăm cea mai mare bucată de carne!” Reactia WWF, singurii care mai apără urşii din ţară!

Ultimul caz concret a avut loc la începutul acestei săptămâni. Un bărbat a fost fugărit de un urs pe pârtia Cocoșul din Predeal. Omul care a surprins imaginile este instructor de schi și a încercat să țină animalul sălbatic departe de ceilalți schiori. Un incident similar a avut loc în luna ianuarie, tot în Predeal, iar autorităţile încearcă să ia măsuri pentru a rezolva această problemă.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat recent că Directiva Europeană privind Habitatele interzice uciderea deliberată a urşilor în România, dar, prin derogare, se poate „interveni” în populaţia urşilor în cazurile în care se constată că respectivele animale au atacat oameni, iar, totodată, UDMR face presiuni la Bruxelles pentru reducerea numărului urșilor din România.

Kelemen Hunor consideră că „se pot găsi soluţii corecte” şi pentru om, dar şi pentru populaţia de urşi al cărei număr a crescut mult în ultima perioadă şi anunţă că anul acesta va fi făcut un recensământ al populaţiei de urşi, acesta subliniând că partidul pe care îl conduce nu a fost ales de urşi ci de oameni.

Populația de urs brun din România este nerealist de mare în recensămintele oficiale, conform datelor analizate recent de cercetători din domeniul academic și al conservării naturii. Datele au raportat peste 6.700 de exemplare în ţara noastră, adică aproximativ o treime din toată populaţia speciei pe teritoriul euorpean.

Alte articole

Escrocheria care face ravagii printre pensionarii români. Mai mulți bătrâni au fost loviți

Un sat din România a declarat zero locuitori la recensământ. Unde se află şi câţi oameni locuiesc, de fapt, în el

Studiile de specialitate estimează un areal de minim 50 – 270 km2 (5 000 – 27 000 ha) necesar unui urs brun în Carpați. În județul Hunedoara există fonduri cinegetice care au raportat 29 de indivizi pe o suprafață de 11 368 ha, iar în Gorj, șase fonduri cinegetice au raportat, fiecare, în ultimii trei ani între 21-30 de indivizi pe o suprafață nu mai mare de 150 km2.

Într-un răspuns exclusiv pentru RomâniaTV.net, WWF România vine cu o serie de recomandări pentru reducerea incidenței conflictelor om-urs

Situațiile în care urșii ajung în zonele populate de oameni pot fi ținute sub control și prevenite prin optimizarea intervențiilor de urgență, combaterea cauzelor care conduc la habituarea urșilor cu hrana provenită de la om, implementarea de metode de prevenție a conflictelor om-urs și, nu în ultimul rând, gestionarea efectelor schimbărilor climatice asupra biodiversității.

„Reducerea intruziunii și deranjului provocat de om în habitatele speciei, mai exact exploatările forestiere să nu aibă loc în zone cu bârloguri sau în zonele de liniște pentru animalele sălbatice, culegerea fructelor de pădure să fie redusă ca durată și intensitate, mijloacele motorizate să nu fie utilizate în păduri la altitudini mai mari, turiștii să nu se abată de la traseele montane, reducerea fragmentării habitatelor, operaționalizarea sistemului de intervenție (a SUAS-ului) în cazul urșilor problemă. De exemplu, intervenții punctuale imediate, în baza unor decizii locale în regim de urgență, în baza cotei de intervenții stabilită de Ministerul Mediului. Astfel de intervenții să fie justificate și agreate de o comisie locală de autorități competente, dar și transparente (prin rapoarte de situație și intervenție făcute publice).

Sistarea completă a hrănirii complementare a faunei sălbatice, astfel încât să fie eliminată o cauză importantă a habituării urșilor cu o hrană abundentă și ușor de obținut, provenită de la oameni. Administrarea de hrană complementară a dus, printre altele, la modificarea comportamentului social specific al ursului și pierderea fricii față de om. Orice hrănire suplimentară duce în timp la modificări de comportament, lucru demonstrat și în alte colțuri ale lumii.Recomandăm ca hrana complementară să fie pusă doar în situații excepționale (ex. ierni foarte grele) și controlat; Monitorizarea continuă a conflictelor om-urs, în special în zonele cu incidență mare a cazurilor, și analizarea cauzelor care au dus la aceste conflicte;

Implementarea unor sisteme de colectare a deșeurilor adaptate zonelor populate de urși (ex. tomberoane anti-urs, ritm mai susținut al colectării etc.); Reglementări mai drastice legate de activitatea de culegere a fructelor de pădure și ciupercilor, astfel încât urșii să nu fie lăsați fără o sursă importantă de hrană naturală din pădure și să fie redusă presiunea asupra habitatului;

Monitorizarea eficientă, pe baze științifice, a populației de urs, cu participarea mai multor categorii de factori interesați (vânători, cercetători, conservaționiști, etc.);”, spune WWF România.

Foto Inquam

În România nu există date credibile despre numărul real al urşilor. Cum se face, de fapt, recensământul animalelor sălbatice

„Din păcate, la ora actuală în România nu există date credibile și o analiză legată de mărimea populației, clasele de vârstă, structura pe sexe, dinamica populațională, sporul natural etc. Până în prezent, numărarea urșilor s-a făcut prin metode empirice, care comportă riscuri mari de numărare dublă.

De ani de zile, WWF-România solicită realizarea unui recensământ real al populațiilor de animale sălbatice protejate, folosind cele mai noi și eficiente metode științifice, precum analizele genetice. Acestea ar trebui să reprezinte metoda de bază pentru stabilirea mărimii populaționale, având în vedere că furnizează cele mai credibile date. În plus, estimarea ar trebui să se bazeze pe date colectate pe întreg cursul anului.

Fără studii specifice, fundamentate științific, transparente și credibile nu se poate vorbi despre extragerea ”surplusului” de urși bruni. Totodată, și în cazul stabilirii nivelelor de intervenție, trebuie să existe date științifice certe și analize credibile, corelate punctual cu pagubele efectuate de urși.”, mai declară WWF.

Din 2016, Ministerul Mediului a renunțat la sistemul anual de cote de vânătoare la urs și alte carnivore mari. Din 2017 urșii sunt ”recoltați” sau relocați doar în baza unor ordine de derogare, emise punctual pentru fiecare caz în parte de către o comisie a Ministerului Mediului, care examinează dosarele înaintate de autoritățile locale.

„Comparativ cu sistemul de cote de vânătoare, aceste ordine sunt în spiritul Directivei Habitate, care prevede ca la baza deciziei de eliminare a unor exemplare din specii strict protejate să fie luate în calcul 3 principii:

– Să existe o justificare a acțiunii de eliminare

– Să nu existe o alternativă satisfăcătoare

– Intervenția să nu afecteze statusul de conservare a speciei”

Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România atrage atenţia: Acesta e doar începutul!

Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România vine, de asemenea cu un punct de vedere şi spune care ar fi adevăratele probleme pentru care urşii au început să ia cu asalt localităţile şi domeniile de schi din România.

„Din punctul nostru de vedere situaţia aceasta a escaladat foarte mult în ultimii ani deorece considerăm că numărul lor este mult mai mare decât suportă habitatul la ora actuală. Automat, urşii dominanţi care ocupă teritoriile propice exitenţei lor şi care sunt foarte mulţi şi la concurenţă trofică cu alte specii de animale sălbatice, confruntându-se cu lipsa hranei, au început să se apropie foarte mulţi de localităţi, unde îşi procură hrana mult mai uşor. Există şi neglijenţa noasră care le asigurăm hrana şi managementul deşeurilor nu este unul adecvat, iar lucrul acesta a înrăutăţit situaţia actuală.

Eu nu cred în aceste măsuri colaterale cu -ne protejăm- sau -încercuim locaităţile cu gard electric. Văd într-adevăr pe la televizor urşi pe domenii schiabile. Eu zic că ESTE DOAR ÎNCEPUTUL pentru acest an, majoritatea urşilor sunt la hibernare, iar zăpada din ultimele zile i-a mai ţinut departe, dar când va veni primăvara cu adevărat eu zic că atacurile se vor înmulţi.

Eu cred că actualul guvern, actuala conducere de la Ministerul Mediului în mâinile caruia stă cu adevărat această problemă, vor lua măsuri să intrăm şi noi în rând cu statele europene, unde în prim-plan este omul, bunurile omului, dezvoltarea economică şi turismul. Eu cred că măsurile au fost luate bine şi până în 2016. Orice animal este o resursă regenerabilă vie, care dacă o exploatăm aşa cum trebuie, vom avea un viitor fără niciun fel de problemă astfel de exemplare. Trebuie să fim conştienţi că o putem exploata aşa cum trebuie. Noi, vânătorii, am ştiut să o exploatăm. Prin anii 1950, exemplarere erau sub 1.000, prin aportul nostru, cred că am protejat urşii şi am ajuns la un număr care eu cred că ne mândrim, dar din păcate trebuie să punem capul la cutie, cu ceva care este în exces.”, a declarat Mugurel Drăgănescu, preşedinte AGVPS

„Eu cred că ce facem, facem bine, deşi suntem pângăriţi! Am ajuns la fundul sacului!”

„Noi ca gestionari privaţi, în toată perioada stării de urgenţă şi alertă, nu am beneficiat de niciun fel de ajutor din partea statului. Din contră, noi plătim statului o taxă de gestionare, anual plătim la nivel naţional care se ridică la câteva milioane de euro. Noi nu am fost scutiţi absolut deloc. Noi suntem obligaţi să avem paznic pentru fiecare fond cinegetic, nu am beneficiat nici de şomaj tehnic, de nimic.

Statul nu-şi respectă deloc contractul, statul ne-a suspendat, în acest sezon de vânătoare, ne-a fost suspendată vânătarea la cotă, pentru că administratorul nu şi-a făcut treava. Cred că am ajuns la fundul sacului. Cred că suntem destul de echilibraţi, chiar dacă în ultima vreme suntem mereu pângăriţi. Eu cred că ce facem, facem bine, deşi ni se spune că -voi omorâţi-. Când mergem la un restaurant căutăm să mâncăm cea mai mare bucată de carne, când e frig ne aşezăm pe cea mai frumoasă blăniţă de miel, de oaie, la o terasă din Poiana Braşov.

Noi suntem un ONG, deci nu avem profit. Cheltuielile pe care le avem de la salarii, la hrănirea vânatului, taxe de folosinţă şi cheltuieli conexe, acestea se echilibrează din cotizaţiile membrilor vânători. Alte venituri le avem din comercializarea vânatului. Dacă în perioada asta vânătorii nu au ieşit, nu şi-au plătit nici cotizaţia. Veniturile economice s-au dus pe zero. Petiţiile pe care le-am făcut atrage atenţia că am ajuns la fundul sacului. Până în prezent nu s-a luat nicio măsură.”, a mai spus acesta.

Citeşte şi: Preşedintele CJ Harghita, în Parlamentul European, privind problematica urşilor: „Trebuie asigurate condiţiile pentru protecţia vieţii umane, siguranţa publică şi prevenirea daunelor”