Potrivit declaraţiilor lui Marius Budăi, Comisia Europeană este gata să permită statelor să-şi renegocieze anumite aspecte din PNRR, printre care şi anvelopa pentru pensii, care prin acordul iniţial era stabilită la un maximum de 9,4% din PIB.
„Am spus inca din primavara, cand l-am invitat pe comisarul pe Munca din CE, ca va exista aceasta posibilitate. Bineinteles ca unii mi-au cerut demisia, dar nu conteaza. Este un pas foarte important, nu doar pentru pensii, pentru ca sunt foarte multe ineptii, nu avem niciun euro pe irigatii.
Sunt multe de indreptat. Stiti ca eu mi-am asumat aceasta renegociere.
Daca facem o comparatie cu media UE, care este 12,5%, ne gandim ca cineva a vrut ca parintii si bunicii nostri sa fie mai saraci. Nu mai este cale foarte lunga, odata intamplat acest lucru la Comisie, suntem pe un fagas corect. Nu e vorba de majorarea pensiilor, ci de eliminarea unor inechitati din sistem, care nu s-ar fi putut cu acest 9,4%.
Citeşte şi: Anunţ oficial de la Guvern: 700 de lei pe card pentru plata facurilor, în februarie
Acestea se rezolva in doi pasi: in primul rand avem nevoie de o noua lege, apoi de spatiu bugetar. Pe viitor, si aici trebuie sa fiu corect, in functie de cresterea economica, ar trebui sa putem sa ajungem si noi spre media europeana la pensii.
Eu ceea ce imi asum este ca daca in Romania am putea avea o pensie minima de 3.000 de lei, asta ar fi ce as vrea. Nu trebuie sa mintim pe nimeni, nu vom putea in acest mandat, dar trebuie sa mergem spre media UE si sa nu condamnam generatii viitoare la saracie.”, a declarat Marius Budăi, în exclusivitate la România TV.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, declara recent că, odată cu majorarea pensiilor cu 12,5 procente de la 1 ianuarie, este depăşit ”acel ultra-vehiculat” procent de 40 privind majorarea pensiilor. Ministrul anunţă că, odată cu cuponul de pensie pentru prima lună a anului, pensionarii cu venituri mici vor primi şi ajutoarele sociale promise diverselor categorii aflate în dificultate, în ianuarie fiind acordată prima dintre cele două tranşe semestriale.
”Depăşim, cu această creştere, acel ultra-vehiculat 40%. Vreau să fim foarte clari şi foarte înţeleşi de la început: toate măsurile nu reprezintă o laudă pentru coaliţie sau o laudă pentru Guvern, le trecem doar în revistă pentru a discuta şi pentru a informa cetăţenii. (…) Aceste cupoane de pensie aferente lunii ianuarie au fost tipărite deja cu noul cuantum al punctului de pensie şi cu noul cuantum al pensiei şi pentru cei cu valoarea veniturilor până în 3.000 de lei ei au înscrisă şi suma măsurii de sprijin, măsură decisă de coaliţia politică care susţine Guvernul şi, odată cu plata pensiei, fie că încasează prin cont bancar sau cu poştaşul acasă, odată cu pensia cei care se încadrează în pragul de valori menţionat vor primi şi sumele de bani aferente primei tranşe semestriale din măsurile de sprijin, deja se plătesc, s-a început plata din 4 ianuarie”, a declarat Marius Budăi, luni seară.
El a precizat că, prin măsurile de ajutor, pensionarii cu pensii de până în 1.500 de lei vor beneficia de o majorare ”într-un procent real, net, nominal de peste 40 şi procentul scade uşor către 20% până la 3.000 de lei”, el explicând că la procentul cu care au crescut pensiile se adaugă prima tranşă a măsurilor de ajutor.
Întrebat dacă acordarea de ajutoare poate fi considerată ”o măsură a sărăciei”, în contextul în care aproximativ 90% dintre pensionarii români beneficiază de aceste ajutoare din partea Guvernului, ministrul a răspuns: ”Este o măsură a nevoii şi este o măsură, chiar a sărăciei putem spune, dar poate aşa înţelegem de ce PSD şi Budăi la un moment dat strigau că pensiile în România sunt foarte mici şi nu înţelegem de ce pensiile în România trebuie să rămână mici până în 2070, cu acel procent nedrept faţă de cetăţenii români din PNRR”.
Budăi a spus că procentul din PIB stabilit pentru bugetul de pensii ”rămâne în discuţia politică”, el adăugând: ”avem anumite concluzii, le păstrăm pentru final, lucrurile se îndreaptă pe o direcţie bună”.
Ministrul a subliniat că la Ministerul Muncii nu a existat nicio analiză care să fundamenteze stabilirea procentului de 9,4% din PIB asumat de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.