În direct la emisiunea Punctul Culminant, Alexandru Rafila a vorbit despre posibilitatea ca românii să se trateze în sistemul privat de sănătate cu bani de la stat.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a declarat că asigurările private de sănătate ar trebui încurajate în România, deoarece pot reprezenta fonduri suplimentare în sistemul medical. El a precizat că destul de puține persoane beneficiază de deducerea de la taxarea prevăzută legal, în limita a 400 de euro pe an.
„Bugetul este un lucru limitat și trebuie totdeauna să ții cont. Ceea ce cred eu este că trebuie să aducem și bani noi în sistemul de sănătate, să încurajăm asigurările private de sănătate. Există o sumă deductibilă pentru fiecare angajat, de 400 de euro, care poate fi dedusă, dacă cineva își încheie o asigurare suplimentară de sănătate. Foarte puțini oameni accesează acest sistem și cred că acest sistem ar putea să aducă resurse noi în sistem”, a declarat Alexandru Rafila.
Potrivit legislației în vigoare, asigurarea privată de sănătate este deductibilă în limita a 400 de euro/an la calculul impozitului pe venitul din salarii și al contribuțiilor sociale obligatorii pentru persoana asigurată. În aceste condiții, asigurarea privată de sănătate reprezintă un beneficiu pe care angajatorii îl acordă tot mai frecvent angajaților în scopul fidelizării acestora.
EXCLUSIV Alexandru Rafila, în direct la România TV: ”Nu știu cine a lansat ideea testării în masă a elevilor, eu am fost de la început împotrivă”
Dar, în cazul în care suma alocată asigurării private depășește plafonul menționat, diferența este considerată avantaj de natură salarială și se include în baza de calcul pentru impozitul pe venitul din salarii și pentru contribuțiile sociale obligatorii.
Atenție, în ceea ce privește asigurările voluntare de sănătate suportate de angajator pentru membrii familiei angajatului, acestea sunt încadrate în categoria avantajelor în bani sau în natură, asupra cărora se aplică regulile de impunere proprii veniturilor din salarii, fiind considerate venituri asimilate acestora.
EXCLUSIV Alexandru Rafila, despre problema drogurilor: „Avem doar două centre de reabilitare”
Legislația prevede că o sumă de 400 de euro poate fi plătită de angajator pentru angajat, iar această sumă va fi deductibilă la angajator și în același timp neimpozabilă la angajat. La rândul său, salariatul are și el posibilitatea să contribuie pe cont propriu la o asigurare de sănătate, însă limita de venit neimpozabil este de 400 euro pe an în total. Deci, teoretic, dacă angajatorul contribuie la asigurarea angajatului cu această sumă, angajatul nu mai poate beneficia de deduceri pentru suplimentarea primei. Așadar, facilitatea este funcțională doar pe jumătate.
Diferența dintre asigurare și abonament
Inițial, măsura a vizat doar asigurările medicale private, însă ulterior a fost extinsă și asupra abonamentelor medicale, cu același plafon. Și în acest caz, deducerea este valabilă atât atunci când abonamentul este acordat de angajator angajatului sub formă de beneficiu, cât și dacă este încheiat individual de salariat.
Însă, în timp ce abonamentul medical are o aplicabilitate limitată, doar la furnizorul emitent și pentru servicii axate preponderant pe prevenție sau investigații de complexitate mică și medie, asigurarea medicală oferă protecție financiară pentru cazuri mai complexe, care necesită sume mari de bani și acces în orice sistem medical, public sau privat, național sau internațional.
Mai mult, asigurarea presupune și acordarea unei indemnizații în anumite cazuri (de exemplu, invaliditate), iar aceste sume primite cu titlu de despăgubiri sunt neimpozabile pentru angajat.
Extinderea facilităților, o necesitate
Cu toate aceste facilități, gradul de acoperire prin asigurări medicale private rămâne extrem de redus în România, numărul polițelor încheiate fiind de doar câteva sute de mii. În aceste condiții, dar luând în calcul și situația precară a sistemului de sănătate de stat, este mai mult decât evident că este necesară extinderea facilităților acordate pentru această formă de protecție. Mai mult, facilitățile ar trebui acordate și pentru asigurările de viață, având în vedere că nici la acest capitol România nu stă prea bine.
Potrivit datelor publicate de ASF, la jumătatea anului 2019, asigurările de sănătate au cumulat prime brute subscrise în valoare de 205 milioane de lei, în creștere cu aproximativ 24% față de aceeași perioadă a anului precedent. Numărul de contracte în vigoare la sfârșitul perioadei de raportare s-a mărit cu circa 18%.
Creșterea penetrării produselor de asigurare de sănătate și a celor de viață ar trebui să reprezinte un obiectiv nu doar pentru industrie, ci și la nivel guvernamental, întrucât ar reduce povara pentru bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale. Educația financiară și extinderea facilităților fiscale sunt doar două din măsurile necesare în acest scop.