EXCLUSIV. Mircea Duţu anunţă că iarna e mai scurtă cu două săptămâni în România. Ce se aşteaptă în 2025 după ce La Nina a întârziat

Mircea Duţu a explicat, în direct la România TV, anomaliile climatice care afectează şi România, şi efectele pe care le are La Nina. „Fara indoiala as vrea sa fac o precizare spectaculoasa. Este schimbarea rapida a nivelului de temperatura si mai putin nivelul  de temperatura la care vom ajunge. Este vorba de o serie de orase situate deopotriva in Europa, dar si in alte continente, perspectiva e intrevazuta pt 2030-2050. Referitor la ce se intampla in tara noastra, as vrea sa fac urmatoarea remarca. In Europa asistam in ultimii ani la o restrangere a duratei iernilor si la o diminiuare a frecventei si intensitatii fenomenelor meteorologice care caracterizeaza acest anotimp. Potrivit unui recent studiu, pentru lunile decembrie, ianuarie si februarie, avem in vedere o reducere a numarului zilelor de inghet, cu temperaturi sub 0 grade Celsius, ca un impact al schimbarilor climatice. Astfel, intr-o raportare in mod esential geografica, cel mai afectate sunt zonele de nord ale Europei cu o reducere de perioadelor de frig deosebit cu trei saptapatami. Urmeaza Europa Centrala, Germania, Polonia, Rep Ceha si intr-o oarecare masura Romania cu o diminuare cu cca 2 sapt a acestor intervale de timp foarte reci si zonele mai meridionale, Italia, Franta in privinta carora asistam la o evaporare de cca o saptamana de frig”, a declarat Mircea Duţu, în exclusivitate la România TV.

La Niña s-a lăsat aşteptată aproape un an. Cum se schimbă clima până la venirea verii

„Intr-un context mai general, sa remarcam ca Europa reprezinta continentul care se incalzeste cel mai rapid, de 2 ori mai repede decat celelalte parti ale planetei. Zonele cele mai expuse sunt cele de latitudini medii si temperaturi medii cresc mai ales in perioada hibernala”, a mai spus Mircea Duţu

„Referitor la 2025, as remarca faptul ca, dupa toate estimarile, el se va situa in topul 3 ai celor mai caldurosi ani din istorie, dupa 2023 si 2024. Un fapt mai rar, fenomenul La Nina, pe care il asteptam sa apara inca din primavara-vara anului trecut, a intarziat sa se manifeste si a dat primele semne abia la sfarsitul lunii decembrie, ceea ce inseamna ca va fi de scurta durata si cu efecte mult mai reduse. Este fenomenul care se intalneste la nivelul Oceanului Atlantic, replica lui El Nino, si care aduce mai multa racoare la nivelul sistemului climatic mondial. In aceste conditii, premisele sunt ca si anul 2025, cu atat mai mult cu cat fenomenul la Nina, va fi mai slab si de durata mai scurta, se va remarca prin cresterea deosebit de ridicata a temperaturilor”, conchide Mircea Duţu.

Alte articole

La Niña s-a lăsat aşteptată aproape un an. Cum se schimbă clima până la venirea verii

Fenomenul La Nina lovește România în această iarnă. Ce se va întâmpla de Crăciun și de Revelion, dar și în acest weekend

Un fenomen meteorologic rar, cunoscut sub numele de La Niña, și-a făcut în cele din urmă apariția, deși cu o întârziere considerabilă față de prognozele inițiale. Potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din Statele Unite (NOAA), acest episod, care trebuia să debuteze în vara anului trecut, este mai slab și probabil mai scurt comparativ cu evenimentele anterioare.

Oficialii au anunțat că un model meteorologic „neobișnuit” La Niña (care trebuia să înceapă cel târziu vara trecută) este în sfârșit în curs de desfășurare. Cu toate acestea, se așteaptă să fie mai slabă și mai scurtă decât de obicei, potrivit Live Science.

La Niña este faza rece a unui model climatic natural numit ciclul El Niño Southern Oscillation (ENSO), care este un model de schimbări ale temperaturii atmosferice și marine în Oceanul Pacific tropical care afectează vremea și clima globală.

Prognoză: precipitaţii puţine şi temperaturi peste cele normale în cea mai mare parte a lui februarie

Administraţia Naţională de Meteorologie anunţă că temperaturile vor fi peste cele normale în cea mai mare parte a lunii februarie. Frig va fi doar în prima săptămână. De asemenea, va fi o lună cu precipitaţii puţine.

Potrivit ANM, în săptămâna 3-10 februarie, temperaturile medii vor fi uşor mai coborâte decât cele normale pentru această săptămână îndeosebi în nordul Carpaţilor Orientali, în timp ce în restul teritoriului se vor situa în jurul celor specifice. Cantităţile de precipitaţii vor fi deficitare în toată ţara, dar mai ales în vestul, nord-vestul şi centrul ţării.

În săptămâna 10-17 februarie, mediile valorilor termice vor fi uşor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă îndeosebi în nord-vestul teritoriului, iar în restul ţării se vor situa în jurul mediilor climatologice. Regimul pluviometric va avea o tendinţă deficitară în toate regiunile.

În săptămâna 17-24 februarie, temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toată ţara. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru această săptămână vor fi în general deficitare în cea mai mare parte a ţării.

În săptămâna 24 februarie – 3 martie, mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână în toate regiunile. Regimul pluviometric va avea o tendinţă deficitară în toate regiunile, a precizat ANM.

Potrivit National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA), în timpul unui eveniment La Niaa, nordul SUA și Canada se confruntă de obicei cu ierni mai reci și mai umede, în timp ce sudul SUA devine mai cald și mai uscat. La Niaa tinde, de asemenea, să sporească activitatea uraganelor în Atlantic.

Cu toate acestea, actuala La Niaa a sosit mai târziu decât era de așteptat și nu a avut timp să se consolideze înainte de începerea iernii. Condițiile pentru această La Niña „neobișnuită” au apărut în decembrie și este probabil să persiste până în aprilie, a declarat NOAA într-o declarație joi, 9 ianuarie.

„Ne așteptam ca La Niaa să apară încă din primăvara anului trecut”, au scris reprezentanții NOAA. „În timp ce ea și-a târât călcâiele, toate piesele s-au adunat în ultima lună”.

ENSO este un ciclu multianual care declanșează un El Niño cald și apoi un La Niña rece la fiecare doi până la șapte ani. Aceste evenimente durează de obicei până la un an fiecare. Un El Niño a contribuit la temperaturi record în 2023 și 2024, astfel încât cercetătorii se așteptau ca La Niña să urmeze. Cercetătorii nu sunt siguri de ce această La Nińa s-a dezvoltat mai lent, dar temperaturile oceanice mai ridicate decât media în 2024 ar fi putut juca un rol, potrivit NOAA.

NOAA are o schemă pentru a determina când fenomenul este oficial în curs. În primul rând, temperaturile suprafeței mării din Pacificul tropical trebuie să scadă cu 0,9 grade Fahrenheit (0,5 grade Celsius) sub media pe termen lung.

Temperaturile de la suprafața mării s-au situat la mai puțin de 0,9 grade F față de medie începând cu luna aprilie, dar au coborât în cele din urmă sub pragul pentru La Niña în decembrie. Modelele computerizate NOAA prevăd că temperaturile vor rămâne sub prag până în primăvară.

„Există o șansă de 59% ca La Niaa să persiste până în februarie-aprilie, urmată de o șansă de 60% de condiții neutre în martie-mai”, au scris reprezentanții NOAA.

Temperaturile trebuie să rămână sub prag timp de cinci sezoane consecutive – orice perioadă de trei luni – pentru ca această La Niaa să intre în registrul istoric oficial al NOAA, ceea ce nu se va întâmpla dacă La Niña se stinge până în martie-mai. Cu toate acestea, evenimentele ENSO sunt în mod notoriu dificil de prevăzut.

Oamenii de știință vor continua să monitorizeze temperaturile suprafeței mării din Pacificul tropical pentru a vedea cât durează La Niña și pentru a investiga factorii care stau la baza acestui eveniment ENSO potențial mai scurt și mai slab.

„Există un motiv pentru care diagrama noastră de flux spune „următoarele câteva sezoane” în loc să ofere un număr specific: putem face predicții, dar este imposibil să știm dinainte exact cât timp vor dura condițiile La Nina”, au scris reprezentanții NOAA.

La Niña reprezintă faza rece a unui ciclu climatic natural denumit Oscilația El Niño-Sud (ENSO). Acest ciclu implică fluctuații ale temperaturii atmosferice și marine în Pacificul tropical, influențând semnificativ vremea la nivel global.

În timpul unui episod La Niña, nordul Statelor Unite și Canada se confruntă, de obicei, cu ierni mai reci și mai umede, în timp ce sudul Statelor Unite devine mai cald și mai uscat. De asemenea, acest fenomen poate intensifica activitatea uraganelor în Oceanul Atlantic.

Specialiștii NOAA se așteptau ca La Nina să se manifeste încă din primăvara anului 2024. Cu toate acestea, condițiile necesare pentru acest fenomen s-au format abia în decembrie, fapt care a redus impactul său asupra iernii. Oficialii au descris această evoluție drept „un caz neobișnuit”.

„Toate elementele necesare s-au aliniat îndoit abia luna trecută”, au precizat reprezentanții NOAA. În mod normal, ciclul ENSO alternează între o fază caldă (El Niño) și una rece (La Nina) la fiecare doi până la șapte ani, fiecare fază durând aproximativ un an. Un episod El Niño din 2023-2024 a contribuit la temperaturi record, iar cercetătorii anticipau o trecere rapidă la La Nina.

Temperaturile oceanice peste medie în 2024 ar putea explica întârzierea formării acestui episod, deși cauza exactă rămâne incertă.Conform NOAA, temperaturile suprafeței mării în Pacificul tropical trebuie să scadă cu cel puțin 0,5 grade Celsius sub media pe termen lung pentru ca să fie considerată activă. Deși temperaturile au atins acest prag încă din aprilie 2024, ele au scăzut consistent doar începând din decembrie.

Modelele computerizate prevăd că acest episod va dura până în primăvară. Probabilitatea ca să persiste până în perioada februarie-aprilie este estimată la 59%, urmată de o șansă de 60% ca ENSO să revină la condiții neutre în intervalul martie-mai.

Pentru ca acest episod să fie inclus în registrul oficial al NOAA, temperaturile trebuie să rămână sub prag timp de cel puțin cinci sezoane consecutive. Acest lucru pare puțin probabil dacă fenomenul se va estompa până în primăvară.

Oamenii de știință continuă să analizeze temperaturile din Pacificul tropical pentru a evalua durata și intensitatea acestui episod. De asemenea, cercetătorii investighează factorii care au contribuit la natura atipică a acestui fenomen ENSO.

„Nu putem prevedea cu exactitate durata La Niña, de aceea folosim termenul „următoarele câteva sezoane” în estimările noastre”, au concluzionat reprezentanții NOAA.