EXCLUSIV Nicuşor Dan, despre sistemul de termoficare din Bucureşti: „Avem 1.000 de kilometri de magistrale mari, din care, acum, 220 de kilometri sunt înlocuite, iar în patru ani vom ajunge la 500 de kilometri”

Nicuşor Dan a explicat, în primă fază, cum este structurat şi care sunt sursele din care este alimentat bugetul Primăriei Capitalei, cel mai mare buget local din ţară, ce poate depăşi 2 miliarde de euro, în funcţie de accesările fondurilor europene.

„Trebuie sa fac mai multe precizari. El este proiectul din 3 februarie 2023, dupa care a mai suferit modificari fericite, s-au colectat mai multi bani. A doua este ca ce ne intereseaza pe noi este a doua linie, de 5 miliarde, pentru ca ceilalti sunt bani care vin si pleaca. Principala sursa sunt impozitele pe salarii, din care jumatate se duc la noi, jumatate la sectoare. Acestia au fost 6,2 miliarde de lei in 2023. Restul sunt bani care doar trec pe la noi.

Sondaj Sociopol: Nicușor Dan, pe primul loc, cu 31%, dar în scădere cu 6% de la ultimul sondaj. Gabriela Firea ocupă locul doi, cu 26%

Salariile medicilor, salariile personalului neclerical si fonduri europene, care sunt ale noastre doar in masura in care ii cheltuim.

Alte articole

Bucureștenii în pericol în cazul unui cutremur: „Realmente cade oraşul pe noi”

Ciolacu: Dacă Nicolae Ciucă ar ajunge preşedinte, este al treilea mandat al lui Klaus Iohannis

Suma ar fi enorma, daca nu ar trebui sa platim din ea subventia pentru caldura si transport public. Anul trecut au fost 2,8 miliarde. Peste tot in lume transportul public e subventionat.”, a explicat edilul.

În ce priveşte acuzaţia lansată de candidatul PNL Sebastian Burduja, care a spus marţi, tot la România TV, că Ministerul Energiei are un program de granturi pentru modernizarea sistemului de termoficare, pe care Bucureştiul nu l-ar fi accesat, Nicuşor Dan a ţinut să-l contrazică ăe contracandidatul său.

„Asta este stricta responsabilitate a companiei ministerului. In Bucuresti avem impartita termoficarea intre productie, care este 97% a Elcenului. In ce priveste programul acela, am trimis si noi doua proiecte de 50 de milioane de euro, cat era suma maxima.

Eu am avut niste obiectii si am si vorbit cu dumnealui, pentru ca noi avem jumatate din sistemul centralizat, noi avem 550.000 de apartamente, cat sunt in restul tarii.

Noi avem trei proiecte mari, unul de 400 de milioane de euro si doua de cate 100 de milioane de euro. In ipoteza in care vom castiga acei 50 de milioane de euro, va trebui sa ne imprumutam pentru rest. Proiectul mare, de 400 de milioane de euro, nici nu l-am depus.”, a mai spus acesta.

Nicuşor Dan a abordat şi problema poluării din ce în ce mai ridicate din Capitală.

„Pentru moment, ceea ce am facut noi, dar intr-o masura mai mica decat ne-am propus, a fost sa taxam parcarea in centru si am ajuns la 20.000 de locuri. Vrem sa ajungem la 90.000. Am adus tramvaie, autobuze si troleibuze electrice, avem bilat comun cu metroul, astfel incat a crescut cu 40% folosirea transportului public.

Am facut un raport si am dat numarul de bilete si abonamente vandute lunar, din iulie 2021. Am plecat in vara lui 2021 de la 150.000 de abonamente pe luna si am ajuns la 210.000 abonamente pe luna.

Citește și: Fonduri de aproape 50 de milioane de euro pentru modernizarea Spitalului Foișor din București. Gabriela Firea: „Este o investiție pentru oameni”

Tinand cont ca pensionarii si copiii au gratuitate, probabil suntem undeva la 25% dintre platitorii potentiali.”, a explicat edilul.

În ce priveşte eterna problemă a căldurii şi apei calde, cu care bucureştenii se confruntă deja de foarte mulţi ani, actualul primar a declarat că se lucrează într-un ritm susţinut şi a oferit şi un orizont de timp în care aceasta ar putea fi, în mare parte, rezolvată.

„Am facut niste progrese, poate sa constate oricine ca intre iarna 2020-2021, care a fost de departe cea mai rea, cand sectoarele 2 si 3 nu au avut doua luni caldura,  am inlocuit 110 km de retea de termoficare in trei ani, am pus si o centrala in zona Titan. Binainteles ca mai sunt lucruri de facut. Suntem la 220 din 1000 de km de retea. Daca facem 70 de km pe an, vom ajunge in patru ani la 500 de km. Aici e vorba doar de magistralele mari. In patru ani vom fi la jumatate, acum suntem la o cincime.”

De asemenea, primarul Bucureştiului a vorbit şi despre problema traficului din Capitală, pe care o leagă de cea a dezvoltării urbanistice scăpate de sub control.

„Traficul vine din dezvoltarea urbana total scapata de sub control din ultimii 20 de ani. Ca orice boala care e lunga, si remediul este lung. A fost o experienta pe care Bucurestiul a avut-o cu autobuzele scolare, care nu a fost un succes. Daca transportul in comun functioneaza, copiii si bunici il vor folosi.

E foarte complicat, in conditiile in care avem sute de scoli. Eu zic ca trebuie sa ne concentram pe transportul public. Ca sa fim foarte onesti, nu am avut o scadere a traficului, dar nici o scadere pe ultimii trei ani.

Noi am avut in 2010 un masterplan de transport al Bucurestiului si am mai avut unul in 2017. Acesta avea o matrice care iti spunea cati oameni vin din fiecare cartier si cu ce merg ei. O mare baza de date. Dar ea nu a fost intretinuta. Daca am fi avut valabil acest model valabil, la fiecare bloc construit am fi masurat pe modelul asta, sa vedem daca suporta sau nu. Iar unii oameni nu au vrut sa isi asume acest lucru. Acum trebuie sa facem al treilea masterplan.

Am semnat deja contractul pentru studiul de fezabilitate pentru semaforizarea eficienta, pe patru etape. In total, cu tot cu implementarea semafoarelor cu camere, va dura aproximativ 4 ani si jumatate.

Nu exista miracole in trafic, trebuie sa ne uitam ce au facut orasele cu care ne comparam si sa facem pasii. In primul rand sa dezvoltam transportul in comun.”, a explicat edilul.

O altă întrebare adresată primarului de Andreea Creţulescu a fost legată de PUZ-urile de sector, suspendate de primarul general.

„In primul rand, noi avem un Plan Urbanistic General din 2000, el nu este blocat, el functioneaza. Problema este ca incepand din 2005 am inceput sa avem foarte multe investitii speculative. S-a stiut ca intram in UE, administratia era corupta si nepregatita. Cine avea o parcela, lua autorizatie pentru 5 etaje si facea 10 etaje. Apoi au aparut PUZ-urile de sector, care inlocuiau PUG si s-au facut blocuri de 14 etaje, de exemplu, pe stradute cu doua benzi.

In baza acelui PUZ Sector 2, suspendat de instanta, primarul a emis zeci de autorizatii nelegale. Instanta nu a spus ca acele autorizatii sunt legale, ci s-a pronuntat doar pe ideea daca primarul general are sau nu voie sa conteste autorizatiile emise de primaria de sector.”, a spus acesta.

În final, Nicuşor Dan a explicat şi de ce s-a tuns şi şi-a schimbat garderoba.

„Exista un standard, oamenii cand se uita la un om politic il vad la costum, imbracat cu camasa, tuns intr-un anumit fel”, a spus, amuzat, primarul Capitalei.