EXCLUSIV Părintele Calistrat relatează experienţa tulburătoare trăită în secţia ATI şi demontează fake-news-ul din jurul morţii părintelui Ghelasie/Cum justifică temperamentul vulcanic al Dianei Şoşoacă şi de ce ar vota-o pe Gabriela Firea în fruntea ţării

Părintele Calistrat a vobit, de asemenea, despre Diana Şoşoacă, căreia i-a justificat manifestările vulcanice prin faptul că, în acest fel, îşi apără ideile care se lovesc de oponenţi, dar şi despre Gabriela Firea, pe care ar vota-o în fruntea ţării, pentru că este moldoveancă, iar moldovenii sunt oameni gospodari.

AURINA PETREA: Părinte Calistrat, poporul român este greu încercat. De doi ani traversează o perioadă extrem de grea, vremuri tulburi. Cum să interpretăm acest asalt asupra României, asupra familiilor?

PĂRINTELE CALISTRAT: Să vedem asta ca un cadru general asupra întregii planete. Încercările sunt la nivel global, mai ales pandemia, care a blocat economic, cultural, social, intelectual. Şcoala e online, serviciul online, s-au închis locuri muncă, oameni preocupați de grija zilei de mâine. Întâlnim această rugăminte la Dumnezeu, pâinea noastră cea de toate zilele. E un lucru categoric să spunem că omul mai bea ceai și se culcă flămând pentru că pricepe contextul. Dar copilul mic, elevul de școală, copilul de grădiniță, lui trebuie să îi pui masa, să îl adormi, se acutizează problema din punct de vedere financiar și administrativ.

Infrastructura socială suferă niște transformări. Avem restricții. Oamenii au început să nu mai aibă încredere unii în alții, pro sau contra, unii cu idei apocaliptice. Am zâmbit că unii se tem de tratamentul special al bolii ca nu cumva să se lepede de credință. Nu există așa ceva. Singurul lucru pe care specialiștii trebuie să-l pună la dispoziție e materia primă, cu toate bune și toate rele. Ce ne ajută și ce ne dăunează.

Alte articole

Ziua Crucii 2024. Este păcat să ne spunem rugăciunea din pat? Ce spune părintele Calistrat

EXCLUSIV Părintele Calistrat, despre cuplurile în care diferența de vârstă este mare: „Vrei să îi speli izmenele ca să ai de un ruj? Nu simți nici fericire trupească și îți bați joc și de Taina Cununiei”

Citeste si Părintele Constantin Necula, despre cum trebuie înţelese minunile: „Rezistența unui bătrân la COVID ni se pare mai interesantă decât rezistența unui tânăr la COVID. Există o limită de la care minunea devine vizibilă”

Am avut cazuri și pro, și contra. Oameni care au trecut prin vaccinare și nu au avut nimic și oameni care au suferit. Există tot felul de reacții adverse. S-au creat două tabere şi e datoria celor care ne conduc să dea dovadă de maturitate absolută. Nici nu e de datoria bisericii să facă politică. Cred că e momentul să ne întoarcem la matcă și la tradiția originilor noastre.

Dacă ne uităm atenți, structurile internaționale care ne-au venit în ajutor au fost structuri care și-au urmărit interesul lor, dar nu totdeauna a fost susținut și interesul intern. Să lăsăm orgoliile deoparte. Când am întâlnit un politician i-am spus: când poți să votezi ceva pozitiv pentru țara ta, indiferent de culoarea politică, ridică mâna. Când poți să absorbi un fond pentru țara ta, ridică mâna. Nu conteză ce culoare ai. Dacă e bine la toţi, toată țara prosperă. Trăiește și omul de rând, politic, intelectual, bogat, sărac, bolnav, sănătos. Cam așa ar trebui să privim lucrurile.

Acum s-au divizat în culori politice. Parcă e ca la un copil de clasa întâi la jocurile de sport. Fiecare vrea să ia locul întâi. Eu dau lege, tu o anulezi, celălalt tot așa, e un joc de lego, când l-ai terminat, vine unu și strică. Asta duce spre ideea de hazard, degringoladă. Duce și spre sistematica de gândire apocaliptică.

Eu am cuvântul unei bunicuțe care venea la spovedit. A plecat în veșnicie la 96 ani: „Cine se plânge că azi e rău păcătuiește înaintea lui Dumnezeu. Treceam de la gară spre Tătărași, îi duceam mamei mele mâncare cu casoleta pentru că era paralizată, veneau avioane și cădeau bombele ca fasolele și mă băgam într-un șanț sau pod și mă gândeam ca nu cumva vreo bombă să pice pe lângă mine. Şi iată-mă, părinte, la 27 ani păzită de Dumnezeu cu paraclisul Maicii Domnului în buzunar și cruciulița la gât„. Vedeți în ce constă nădejdea românului dacă ai puțină credință.

Speranța e la Dumnezeu. Ce părere aveți despre asaltul asupra națiunii române? Să nu mai folosim Crăciun, să nu mai tăiem porcul, ni se interzic tradițiile moştenite din moși strămoși.

A fost un abuz al UE, atenționat din mai multe părți. Mi-a plăcut intervenția lui Macron. Să ținem cont că Europa s-a clădit pe valori creștine, creștinismul a dat valori culturale și stă la temelia acestui bătrân continent. Dacă noi ideologizăm în moda nouă nu facem altceva decât să dărâmăm temeliile continentului și să creăm haos nou.

Putem observa în acest asalt că se încearcă un nou comunism. Trebuie să ne deșteptăm. Să înțeleagă că un popor care vrea să împletească funia de nisip se autodistruge singur.

Există o resetare mondială: bărbați cu tocuri, contradicții cu sex, gen, sunt ironizați cei care merg în Sfânta Biserică, li se zice pupători de moaște.

În tradiția populară există un proverb vechi: râsul te râde și urâtul te vorbește. Cea mai mare greșeală care s-a petrecut în România modernă, am trecut de 89 încrâncenat, a fost că s-a hotărât prin lege să se întrerupă stagiul militar. Familia în satul meu spunea așa: ai făcut armata. Se spunea că ești motan puchinos. Azi dacă te uiți la pruncii ăștia, frumoși, deștepți sunt… așa ca niște domnișoare, leșină la primul strop de sânge, bubuitură, explozie.

Cum spune media, imagini cu impact emoțional. Păi, să vă povestesc întâmplare ciudată trăită de bunica mea în război. A trebuit să plece în Dorohoi. A pus într-o căruță cu coviltir opt copii, du-te tu pe jos din Suceava până acolo cu opt copii, ia de-i hrănește, iar în spatele tău se auzeau avioane, tancuri. Ce fel de imagine pentru o femeie, pentru copii dacă tu la prima înțepătură leșini?

Părintele Calistrat: „Pandemia ne-a dezumanizat, nu ne-a unit”

Cum a schimbat pandemia fața poporului?

Ne-a dezumanizat, nu ne-a unit. La început, nici nu am crezut. Am fost printre primii care s-au infectat, am trecut prin boală, acum nu mai am nicio spaimă, sunt în normalitate. Oamenii, în loc să se unească, s-au separat, au început să se ferească unii de alţii, să nu mai aibă încredere unii în alţii.

Toate bătrânelele mele pe care le am la spovedit nu le-am lăsat să meargă la spital. Le-am ajutat cu tratament acasă. Niciuna nu s-a pierdut. Am și de 90 de ani, şi de 96, şi de 93 ani. Toate mișcă. M-a colindat una dintre ucenicile mele de 90 de ani, cânta ca un înger, așa era de frumoasă şi zice: „Hai, părinte, să vă colind acum că ştiu eu dacă mai ajung până la anul? Dacă ajung, vin eu și la anul”.

Dacă ar fi un pic de bunăvoință și ne-am ajuta între noi, am trece mai ușor. Au fost cazuri de oameni care au fost găsiți morți în casă că nu au comunicat cu nimeni. Spune, domnule, că te doare. Mi-a povestit o doamnă care a scăpat că trei săptămâni a stat întinsă pe podea. Zice „Norocul meu că m-am putut târî până la baie și am dat drumul la apă și am băut apă din aia care se spală. Nu mă puteam târî pe pat de bolnavă ce eram și nu am chemat pe nimeni pentru că mă temeam să mor la spital„.

Asta a făcut izolarea din oameni. Întreb „Şi totuși de ce nu ai sunat pe cineva?” „Ca nu aveam putere să ajung la mobil. După 3-4 zile, mi-a venit respirația la loc. Am băut atâta apă încât am făcut treaba mică pe mine pentru că nu puteam să mă duc să îmi fac cele fiziologice. Acum, slavă lui Dumnezeu, că sunt bine„.

Trebuia la primul simptom să anunți, vino, cercetează, s-a băgat panica cu spitale, cu izolete. Lumea s-a panicat brusc, toţi s-au sălbăticit. Unii au făcut abuz, s-au dus și au golit magazinele, să moară sătui. Dar dacă te găsește cu magazia plină, la ce îți folosește? Asta e lipsa de echilibru.

Distanțare socială…. Am avut persoane care au scăpat porumbelul, că le-a fost frică să dau telefon să nu se ia microbul. Păi cum să se ia? Am crezut-o și pe asta. Lumea s-a și dezinformat, panicat. Am intrat în magazin să iau pâine pentru anafură. Mi-a zis un domn: nu aveți mască. Eu sunt imunizat, am trecut prin boală, să mă protejați pe mine. De dragul lui, mi-am pus masca și mi-a zis: mă bucur că mă respectați. Să avem și nădejde în Dumnezeu. Să nu dăm în extrema cealaltă. Atâta mă dezinfectez și mă spăl pe mâini până mor de foame. Trebuie să avem și echilibru.

Eu l-am întrebat pe Arafat: dacă murim de virus e o problemă, dar fără bani și de foame ce facem? Acești oameni să trăiască, să facă o cumpărătură. Mi-a spus că sunt reguli bine stabilite și nu se pot încălca. Cum s-ar spune, în secolul 21, nu ducem lipsă de cultură, ci de logică. Orice lucru are un curs al lui. Un om de rând ce să facă să existe? Să lupte. Sănătatea mea, viața mea, existența mea, integritatea corporală, mentală, sufletească. Am avut persoane care de când s-a zvonit că din potir te poți infecta – și au dat câteva cazuri la televizor – n-au mai venit oameni la împărtășit opt luni. I-am întâlnit în supermarket. „Nu v-am văzut la împărtășit.” „Să nu mă infectez.” „Dar la supermarket nu?” Tocmai locul care ar trebui să ne creeze echilibru a creat dezechilibru.

Pandemia a afectat biserica.

Nu, lumea a venit. Cinste și laudă unei măicuțe care vine din capăt, de aici. La 94 ani, dânsa nu a lipsit de la nicio liturghie. A stat în ger, a fost și s-a împărtășit, s-a spovedit. „Părinte, nu mă prinde nimic”. Își lua paracetamol, își punea fular la gură și venea la biserică. „Totuși, nu te temi?” „Nu mă tem” și alții, cu toată protecția, s-au îmbolnăvit. Frica distruge sistemul imunitar.

Dacă ne uităm la chinezi, sunt mai deștepți ca noi privind spiritul, spun așa: Nu te stresa, nu te întrista, nu te supăra, nu te mânia, nu te iuți, că distrugi patru mari organe din corp: inima, plămâni, ficat, creier. Acest covid nu a atacat altceva decât creier, plămâni, inima, ficat. Tot felul de boli ciudate. Omul s-a făcut o bombă, gata să explodeze. Nu se iau doar măsuri de izolare, și eu m-am dus să împărtășesc bătrâni bolnavi, am dus sacoșă de alimente și n-am pățit nimic. Dar când omul a așteptat sfârșitul din afară, tocmai acea izolare l-a făcut să se dezechilibreze.

Vă spun un caz de-al meu, o bătrânică cu Parkinson. Mi-a spus: „Părinte, am temperatură„. S-a dus să facă test, a ieșit pozitivă. I-au pus perfuzii și la o săptămâna era perfect sănătoasă. Nepoata ei, care era cu ea în casa, a făcut și ea: „Nu mă tratez decât în spirit științitic. Vreau să merg la spital„. Au venit, au testat-o, au găsit-o pozitivă, au dus-o la spital, ce i-au făcut nu vă pot spune, la 51 de am îngropat-o la mânăstirea Bujoreni. A ajuns groapa mai scumpă ca garsoniera. Nu a rezistat bolii. Nu a murit de boală, ci de frică și de panică. Când i-am zis că are saturația 84, a simțit că se sufocă, atacul de panică a împins-o.

Dau exemplu pentru că e elocvent că dacă ar fi luat tratament și ar fi ascultat s-ar fi făcut bine. Bătrânica trăiește şi în ziua de azi. Asta face boala din om. Erau răniți pe front, nădăjduiau să ajungă acasă, să se ducă să lupte. De la un microb ne-am transformat în zombi. Nu trăieşti bucuria sărbătorilor, libertății, mișcării, că vezi lumina, că comunicăm, că ne putem auzi. nu merge la nimeni. E un păcat să primesc colindători? Dacă îmi aduc microbii? Dar dacă îți aduc vestea lui Iisus și te întăresc sufletește? Lasă-i să colinde. Întinde tăvița cu prăjituri și lasă-i să colinde.

Părintele Calistrat, despre experienţa la ATI: „Eu nu am frică de moarte”

Şi dumneavoastră aţi trecut prin boală. Sunteţi vaccinat?

Sunt de trei ori imunizat. Am fost în Germania, în trei orașe străine, am luat anticorpi din nas, gât, sânge. Nu cred în fricile astea dintr-un singur motiv: fiecare om are dreptul la analize. Eu am o doamnă care lucrează la laborator, foarte bună profesionistă, și a spus că îmi face analizele și îmi spune ce să fac. Înainte de a fi covid, eu am avut făcut vaccin prevalent, vreo 13 tulpini. Acum când am făcut analizele mi-a ieșit o întreagă gamă de anticorpi. Nu vreau să am părere pentru că nu vreau să influențez.

Dacă aș ieși și aș spune să se vaccineze, şi el păţeşte ceva, eu aș fi criminalul de serviciu. Pentru că nu am acoperire. Dacă medicul sau specialistul dă acest sfat, el are acoperire medicală. Să găsească medicina când cercetează cauza pentru care s-a întâmplat lucrul respectiv. Am refuzat categoric. Deși ni s-a mai spus să îi îndemnăm pe oameni am spus nu. Cine vrea face pe răspundere, cine nu, la fel.

Când ați fost bolnav cum a fost, v-a fost rău?

Eram la biserică și aveam o tuse cardiacă. Dacă aș depăși puţin medicamentul pe care îl iau, apare o tuse uscată ca și cum ai avea o scamă în gât. Şi am pus-o pe seama asta. Am terminat predica, trei cuvinte, o tuse. Am spovedit până seara la ora 17. Seara am simțit că mă doare capul. Mi-a atras atenția creșterea accelerată a pulsului. Am zis că am făcut ceva la inimă.

Mi-am luat la mine documentația, m-am dus la doctor. Doctoriţa m-a întrebat: covid, noncovid? Doamnă, nu știu, 160 puls, ei i-a atras imediat atenția. A venit o specialistă, mi-a pus toate alea pe mine care cântă și scoate o hârtie de 1 metru. Avem fibrilații, ar putea fi declanșate de covid. Mi-au băgat bețele în nas, a doua zi mi-au zis că sunt pozitiv. M-au băgat într-un salon, am stat cu două surse de oxigen, la ATI.

Am citit psaltirea, am mai dat câte o mână de ajutor la bolnavul din stânga, dreapta. Erau în cămăruța aia 7-8 pacienți. Erau pe laterale. Doar unul singur putea vorbi pentru că mai comunicam cu el. Mi-a spus că e colonel. La ceilalți vorbeau numai monitoarele alea. Se auzea așa o muzică… au mai plecat pe parcursul celor trei zile. S-au stins, i-au scos din salon.

Ce sentimente v-au încercat? Lângă dvs mureau oameni…

Eu nu am frică de moarte. Am văzut adormiți lângă mine. Am avut o bătrână și mi-a spus nora ei că mama e în comă şi vrea să o împărtășesc. Când eu intru în căsuța aia cu var alb, bătrâna cu ochii mari: „Dați-mi sfintele taine să pot pleca„. Nora și-a făcut cruce și a spus că de ieri nu a scos o vorbă.

I-am pus sfintele taine în gură și am împachetat alea să pun înapoi și deodată văd bătrânica aia de unde era ea micuţă mi s-a părut lungă de doi metri. Îi spun fetei: „Ia vezi ce-i cu mama” și îmi zice: „Părinte, trageți clopotul că a murit„. Cât eu m-am întors cu spatele ea și-a și dat duhul.

Am observat următorul lucru: dacă omul trebuie să trăiască, zece medici nu îl pot ucide. Dacă trebuie să moară, zece specialiști nu îl pot vindeca. Chestia aia m-a făcut să fiu ferm convins că trebuie să verși toată credința în Dumnezeu. Zilele sunt la stăpânul.

Părintele Calistrat demontează fake news-ul din jurul morţii părintelui Ghelasie

Vreau să vorbim despre părintele Ghelasie. S-a spus că a murit de COVID când de fapt era negativ.

Nu cred asta. Ştiți ce înseamnă fake news. Părintele era cu doi-trei ani mai mare decât mine. Un om plin de viață, de energie, de putere. Părintele, probabil, neavând un pulsoximetru, sigur a făcut atacul ăla când COVID-ul vine cu citokine şi face dezastru pe acolo în plămâni. Pentru că starea asta de tuse acută am avut-o și eu. Probabil când l-a luat chestia aceea a tratat-o ca pe răceală.

Nepunând pulsoximetrul sau, poate, ştiţi ce se întâmplă, la preoți mai există si discreția aceasta, îți vine greu să te dezbraci în faţa medicilor, să te lași consultat, mă rog, ești preot, e pudoarea. Și mie mi-a fost jenă, dar asta e spitalul, n-ai ce face. Te dezbraci, te consultă, n-ai ce face. Şi părintele probabil a păstrat, asta e părerea mea oficială și pot să bag mâna în foc pentru ea, a păstrat această discreție ce aduce boala. Probabil s-a tratat puțin. Mai ce a spus o ucenică, ce a spus un cunoscut, ce a spus poate o asistentă, poate vreun medic cunoscut, dar în schimb nu a verificat ce se întâmplă cu plămânii.

Citeste si EXCLUSIV Interviu cu părintele Ciprian Grădinaru, „chirurgul sufletelor”, despre pandemie şi vaccinare: „Frica e cea mai diabolică armă, dar şi cea mai mare formă de pedagogie” VIDEO

Pe părintele Ghelasie cred că l-au dus un pic prea târziu la spital, asta e părerea mea. Dacă în clipa când el se răcise și a apărut prima formă, pentru că ea apare ca o formă de răceală, atunci îl duceau și îl monitorizau cum am făcut eu. Au fost conspirații că s-a vrut să-l omoare pe părintele Ghelasie. Dacă ar fi vrut aşa, ar fi fost bine că e mucenic şi nu e nicio supărare. Are îngerul lui Sfânt. Păcat de el ca om, păcat de el ca duhovnic, păcat de el ca predicator, păcat de el ca staret. Deci toata lumea l-a iubit. A fost un om iubit.

Dânsul în tinereţea lui, când şi-a-nceput cariera călugărească, s-a învârtit în jurul părintelui Arsenie Boca. Deci a crescut în preajma părintelui Boca. Cunoștea foarte multe lucruri din tainele părintelui Arsenie. Dar coincidența a făcut ca părintele să se piarda înainte de vreme. Și nu e singurul.

Chiar voiam să vă întreb câţi duhovnici a pierdut biserica din cauza pandemiei?

Am făcut o statistică într-o zi, numărându-i pe toți din urmă pe care îi tot am într-un caiet la pomenit. Deja sunt peste 35 de preoți care au pierdut lupta cu virusul ăsta. Şi din neatenţie, şi nebăgare de seamă, și de vârstă şi din alte greutăţi paralele cu boala.

Când vin oamenii la dumneavoastră, ce vă spun, ce vă cer?

Să ştiţi că sunt trei categorii de cerințe. Cei care sunt mai în vârstă se roagă întotdeauna de linişte sau sănătate. Cei de vârsta a doua, între 40-60, sunt preocupați de copiii lor. Să aibă un serviciu, să ia un examen, să aibă un loc de muncă, să poată cumpăra ceva, să poată tranzacţiona ceva. Poate o casă, poate o garsonieră, poate un pământ. Iar în general cei tineri sunt strict cu examenele și cu şcoala.

Noi nu avem voie să jignim creația lui Dumnezeu. Dacă vedem un bătrân îi dăm bună ziua. Şi tu ai fost tânăr și ajungi bătrân. Rolurile se inversează. Vezi un copăcel, o floare, las-o acolo. Cine a pus-o, a pus-o să te bucuri. Noi suntem puși pe consum exagerat, nejustificat.

Eu am un principiu de la bunica mea fără carte. Ea spunea: am trecut războiul prin foamete. Nu făcea niciodată batjocură de mâncare. Spunea: îți pui în castron cât mănânci. Rupe pâine cât îți trebuie. Te bate Dumnezeu. De ce? Pentru că sunt oameni care nu au ce mânca. Asta arată că tu ești etic. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă azi. Împarte cu cei săraci, nu batjocori, nu lăsa mână întinsă. Dumnezeu îți cere să fii milos. noi nu avem lucrul ăsta, ne-am canibalizat.

Părintele Calistrat, despre Diana Şoşoacă: „Zgomotul nu face bine, binele nu face zgomot”

Părinte, dacă ați fi premier sau președinte ce ați schimba?

Mi-aș da demisia în momentul în care m-ar numi. Nu poţi lucra de unul singur, trebuie echipă. Iar în politică nu avem echipă, ci orgolii. Vlad Ţepeş nu ar dori să fie conducătorul românilor în situația de față. Dacă te respecți pe tine, nu îți lua pălărie mai mare decât capul. Când aduci demnitar de marcă să îl pui în societate modernă și nu se respectă constituția la sânge… eu când am făcut armata, am jurat.

Care e prețul vieții când tu sabotezi și nu te doare sufletul de țară? Dacă la tine am flori și brazi și la altul sunt flori uscate și foame nu înseamnă că sunt în țara fericită și necăjită. Când toți vor înțelege că floarea în fața casei e frumoasă, atunci ai prosperitate, că a arunca toate la locul lor e civilizat, că nimic nu trebuie stricat că suntem țară educată.

Ce părere aveți despre senatoarea Diana Şoşoacă?

Femeia are minte, e un pic vulcanică, irascibilă, are temperament războinic, dar nu are ideile rele. Dacă unele ar fi folosite sau ar fi măcar 20 de oameni care să gândească la fel, dar nu cu zgomot. Pentru că nu așa se fac lucruri. Zgomotul nu face bine. Binele nu face zgomot. Dacă înțelegem asta, o putem înțelege pe ea.

Ea când a venit la început, a venit cu idei bune, s-a izbit de oponențe, a devenit irascibilă pentru a apăra anumite idei. Noi trebuie să ne uităm să vedem ce vrea poporul. În senatul roman, dictonul era pâine și circ. În sec 21 se vrea doar circ, pâinea ți-o cumperi singur. Nu mai dă împăratul masă gratis. Când se fac dezbateri în Senat, ar trebui publicate cărți. Dimitrie Cantemir a scris o carte: Gâlceava înţeleptului cu lumea. Nu cumva trăim epoca aia?

Doamna e senatoare pe Iași, ne-am pozat, a fost în vizită la Sfânta Paraschiva, o dată a intrat ca orice cetățean la slujbă. Dacă discuți cu ea în particular, e femeie tare draguță. Nu am nicio treabă. Eu în calitate de preot și dacă ar veni dușmani, eu respect pe oricine. Biserica restaurează suflete. De ce să fiu eu supărat pe dușmanul aluia? În creştinism nu trebuie să existe ură. Biserica ar trebui să fie cea mai pacifistă, calmă, echilibrată. Am discutat cu doamna, i-am spus: încercați să lucrați la proiecte frumoase, discrete, care atunci când vor fi puse în practică, oamenii să vadă că sunt bune. Dacă spuneți de dinainte ce gândiți o să vină să sape. Așa e și în politică.

De ce ar merita Gabriela Firea să conducă România

Pe cine ați vedea în fruntea țării dintre Diana Şoșoacă, Gabriel Firea, Marcel Ciolacu, Victor Ponta?

Nu îi cunosc aproape pe niciunul, dar aș vota-o pe Gabriela Firea pentru că e moldoveancă și știu că moldovenii sunt harnici. Ea cât a fost primar general chiar a făcut treburi frumoase. E gospodină și credincioasă.

Poporul nostru e zdruncinat, încercat de deznădejde, durere, fără speranță. Ce gând ați avea pentru români? E haos la nivel european. Forțe de ordine, jandarmi care se iau cu oamenii la bătaie. Ce gând aveți pentru oameni?

Psalmistul David spune: Aruncă spre Domnul grija ta și el te va hrăni, caută pacea și o urmează și vei trăi în veacul veacului, cel ce scoate sabia de sabie va pieri, ferește-te de rău și fă bine şi vei trăi în veacul veacului, în zadar păzesc păzitorii cetatea dacă Domnul nu o va păzi pe ea, în dimineți am ucis pe toți păcătoșii pământului să nu stăpănească cetatea Domnului toţi cei ce lucrează fărădelege.

Aceasta este o metaforă a minții tulburate ca să se încarce cu tot ce e pozitiv. Dacă vom vedea imaginea lui Dumnezeu în semenii noștri, nu am vedea urât. Dacă am vedea un frate al nostru, nu am avea de făcut rău. Să stopăm răutatea. Iar jandarmilor le spun atât: să nu uite că sunt fii ai acestui neam când ridică bastonul dau în semenii lor. Să slujească patria, nu interesele meschine. Așa le-a spus Ioan Botezătorul ostașilor: fiți corecți și drepți, Dumnezeu vă va binecuvânta, nu fiți lacomi şi nu jecmăniţi nedrept. Zic și eu: dacă vom crede cu adevărat și vom fi vrednici, să știți că Dumnezeu poate ridica această pacoste de pe popor.

Mai avem încă nouă ani de pătimit cum poporul lui Israel când nu a ascultat de Dumnezeu în pustie. Au trecut 31 de la revoluție când de Crăciun am luat viața unui om care poate a vrut și binele țării, nu doar răul. Cu acea vărsare de sânge am destabilizat niște legi divine şi acum plătim polița. Mai sunt nouă ani de suferința și poate vin generațiile tinere cu mentalități noi, poate intrăm și noi în rândul statelor care să gândească moral. Conducătorul țării să aibă grijă de drepturile supușilor: dreptul de a putea fi liberi, să gândim, să muncim, să existăm. Duhul sfânt va fi cu noi. Pruncul Iisus să verse har și duh sfânt pe casa fiecărui creștin.