EXCLUSIV Pensii 2022. Preşedintele Casei Naţionale de Pensii, despre noua formulă de calcul: „Nicio pensie nu va scădea”

Ministrul Muncii, Marius Budăi anunţă recalcularea pensiilor până la sfârşitul anului 2022. Cele 5 milioane de dosare de pensii sunt luate filă cu filă şi separate pe perioadă contributivă, necontributivă, sporuri cu caracter permanent, sporuri fără caracter nepermanent.

Preşedintele Casei Naţionale de Pensii a declarat că inechităţile din sistemul de pensii, pe care România s-a angajat prin PNRR să le elimine, vin din faptul că în ambele legi anterioare modul de calcul a fost mult complicat inutil, iar acesta ar trebui, din punctul său de vedere, simplificat prin eliminarea stagiilor de cotizare, rămânând doar să se înmulţească valoarea punctului de pensie cu numărul anilor de contibuţie.

„Bineinteles ca suntem parte (n.r. din procesul stabilirii noii formule de calcul a pensiilor), este un grup de lucru mai larg la nivel de Ministerul Muncii, suntem si noi, sunt si specialisti din Ministerul Muncii, care lucreaza la elaborarea noului act normativ. Orice act cu impact mare social trebuie sa aiba o nota de fundamentare foarte temeinica. Asa s-a intamplat si in 2001, daca va amintiti, la legea 19, a trebuit sa avem acest contract de consultanta cu o institutie internationala credibila, care sa gireze cumva cand acest act normawtiv intra in procesul de legiferare.

In momentul de fata avem un contract, pana la sfarsitul anului trebuie sa primim niste livrabile, cu acele studii, prognoze, tendinte, cu privire la salariul minim, la varsta de pensionare etc. Ei trebuie sa ne puna la dispozitie aceste cifre. Ele sunt la nivel de recomandari, de care noi trebuie sa tinem cont. Formula de calcul o facem noi, specialistii. Ei decat ne ofera niste analize. Formula de calcul este panajul Guvernului.

Alte articole

Legea pensiilor 2025. Câți bani trebuie să plătești în 2025 pentru a cumpăra ani de vechime la pensie. Suma este mai mare decât în 2024

Legea pensiilor s-a schimbat. Află anul exact când poţi să uiţi de trezitul dimineaţa la job. Ce români pot ieşi cu 5 ani mai devreme la pensie, fără penalizări TABEL

Parerea mea, ca specialist care lucreaza de peste 20 de ani, aceste inechitati care sunt acum sunt din faptul ca in ultimii 20 de ani au fost generate de formula de calcul care se aplica. Daca luam ultimele legi, 19 si 163, de fiecare data s-au folosit stagii de cotizare diferite, dar prevazute de lege. Deci avem acum in plata pensii cu acelasi numar de puncte, dar cu stagii de cotizare diferite. S-au folosit stagii de la 20 la 35 de ani. Inclusiv diferite intre barbati si femei. Daca acelasi numar de puncte il imparti la 20 sau la 35 de ani, ies cifre foarte diferite.

Citeşte şi: Modificări drastice în Codul Fiscal: Impozit de 40% la jocuri de noroc. Impozite crescute pentru dividende și taxe mai mari pentru tutun și alcool

Parerea mea este ca ar trebui sa se renunte la aceste stagii de cotizare si sa se revina la o formula de calcul simpla, in care sa se aplice doar acel principiu al contributivitatii. Practic, acel numar de puncte, care sa fie acelasi pentru toata lumea, inmultit cu o valoare agreata, atunci vor disparea inechitatile. Practic, noi asta facem acum, aducem acel numar de puncte, pe care nu il avem. Noi avem dosare in plata si de acum 30-40 de ani si nu exista aceste informatii in aceste dosare. Daca le aveam, nu mai faceam acest proces de evaluare.

Mai trebuie sa distingem intre stagiile de contributivitate si cele de necontributivitate. Sunt o gramada, cum ar fi concediu medical, armata etc, care trebuie sa tinem cont de ele. Si atunci noi trebuie sa bonificam omul care chiar a contribuit la bugetul de pensii. De aceea, pensiile aflate in plata vor creste. Nu va scade nicio pensie. Eu zic ca in 2023 deja trebuie sa avem un act normativ pus pe masa decidentilor. Dupa aceea, el intra in consultare publica. Atunci, noi in primul rand trebuie sa ne copnsultam partenerii nostri, organizatiile de pensionari relevante la nivel national, sindicatele. Pana la sfarsitul lui 2022 sau inceputul lui 2023, noi trebuie sa venim cu aceasta propunere de act normativ, care dupa aceea sa-si urmeze parcursul legislativ.”, a spus, în exclusivitate pentru România TV, Daniel Baciu, preşedintele Casei Naţionale de Pensii.

În prezent, legislaţia pentru ieşirea la pensie prevede o vechime minimă de 15 ani în câmpul muncii, dar este luată în calcul şi varianta din legea 127, respectiv un minim de cotizaţie de 10 ani, şi 35 de ani pentru pensia de limita de vârstă.

Acest lucru ar însemna că ar putea fi schimbată şi perioada minimă de cotizare de la 15 ani la 10 ani.

Dacă se va întâmpla asta, calculul pentru pensia minimă ar fi următorul: persoanele care au muncit 10 ani sau peste 10 ani ar avea o pensie egală cu 40% din salariul minim brut pe ţară la momentul ieşirii la pensie, adică aproximativ 1.020 de lei în prezent, şi ar creşte cu 1% pentru fiecare an de cotizare până la 15 ani, astfel încât să ajungă pentru 11 ani la 41% din salariul minim brut, pentru 12 ani la 42% din salariul minim brut.

Citeşte şi: Guvernul Ciucă respinge „taxa de solidaritate” pentru companiile-mamut / Fumătorii, pariorii, antreprenorii locali vor plăti taxe și impozite mai mari