Raluca Turcan, ministrul Muncii, a declarat miercuri, la România TV, despre condiţiile în care nu va mai fi permis cumulul dintre pensie şi salariu.
„Fără cumul între pensie şi salariu la stat. E vorba despre o opţiune. Niciun fel de obligativitate. Toate vehiculaţiile (sic!) care s-au făcut în spaţiul public nu au nicio treabă cu realitatea. Pratic, o persoană ajunsă la vârsta de pensionare dacă se consideră în continuare în putere poate să opteze să rămână în activitate”, a declarat Raluca Turcan în interviul acordat jurnalistei Lili Ruse.
„În România situaţia este următoarea: speranţa de viaţă la naştere e sub media europeană. Speranţa de viaţă la pensionare e sub media europeană. Calitatea vieţii active este sub media europeană.
Noi nu suntem de acord ca guvernanţi să creştem vârsta de pensionare, ci să încercăm să stimulăm rămânerea în activitatea profesională, tinzând prin toate măsurile pe care le luăm la creşterea calităţii vieţii profesionale. Avem în vedere stimulente pentru menţinerea în activiatea profesională”, a spus Raluca Turcan.
„În niciun caz nu va fi o obligativitate a pensionării la 70 de ani. Nu creşte vârsta de pensionare, însă în România intenţionăm să încurajăm viaţa activă. Face bine şi oamenilor care îşi doresc să lucreze şi cifrele arată lucrul aceasta. Avem peste 100.000 de oameni peste 65 de ani care muncesc. Avem peste 20.000 de peste 70 de ani care muncesc, cei mai mulţi în sectorul privat.
Peste vârsta legală de pensionare, nu vârsta standard care e 65 de ani, numărul celor care aleg să muncească după aceea este de 200.000 „, a explicat ministrul Muncii.
„Există oameni care optează pentru pensionare şi după aceea şi îşi continuă activitatea. Noi am răspuns prin această iniţiativă celor care îşi doresc să muncească până la 70 de ani, fără acordul angajatorului.
Nu trebuie să vă căciuliţi de la un an la altul să vă duceţi la angajator şi să spuneţi: eu vreau să muncesc. Dacă eşti într-o instituţie publică unde există conduceri politice, să nu beneficiezi de un drept pe care-l ai, doar să se uită şi te filtrează politic”, a spus Turcan.
De asemnea, Raluca Turcan a fost întreabă cum comentează afirmaţia directorului Terapia Cluj care a precizat „cei care 40-50-60 de ani nu o să apucaţi pensia, o să muriţi înainte”.
„Atunci când ne referim la reformă, vorbim despre ceva care îţi schimbă sistemic modul de funcţionare a unor sisteme publice. Sistemul de pensii publice este retrograd care în momentul de faţă nu mai este sustenabil. La calculul pensiilor s-au folosit în decursul timpului mai multe formule şi s-au creat inechităţi între perioada în care au ieşit diferiţi pensionari la pensie şi condiţiile similare de muncă pe care le-au avut. În alte ţări, o lege a pensiilor rămâne neschimbată zeci de ani – 30, 50 de ani. La noi s-a schimbat peste noapte. Sistemul este grevat de inechităţi”, a explicat ministrul Muncii.
„Avem 25.000 de dosare pe rol în instanţă împotriva statului român, dintre care până acum 75% sunt cu primă decizie în favoarea pensionarilor, împotriva statului român”, a afirmat Turcan.
„În anul 2019, când tututor li s-a povestit că pensiile pot să crească cu 40%, deficitul bugetului asigurărilor sociale era de 3,2 miliarde de lei. De asemenea, aveam obligaţia de a creşte contribuţiile la pilonul 2 de pensii suplimentare pentru cei care au nevoie de o plasă de siguranţă.
Anul acesta am încercat să deschidem nişte subiecte. Primul a fost cum arată dosarele de pensie. Ştie cineva că care peste noapte vorbeşte la televizor cum arată un dosar de pensie? 250.000 sunt nişte foiţe. Cele mai multe ele nu au nici măcar toţi indicatorii de contributivitate în baza cărora pensionarii câştigă împotriva statului român în instanţă”, a explicat ministrul Muncii.
„Deficitul la bugetul de asigurări sociale este de 16 miliarde. Presiunea pe bugetul de anul viitor, dacă nu facem absolut nimic, e de aproximativ 40 de miliarde”, a afirmat Turcan.
De asemenea, ministrul Muncii a spus că a găsit peste 2.500 de copii care nu erau la şcoală.
„Nu figurau pe nicăieri”, a spus ea.
„Toate majorările de alocaţii au fost la iniţiativa noastră, fiind chiar iniţiator al dublării de alocaţii. În an electoral, s-a gândit majoritatea parlamentară (PSD) să facă fără sursă de finanţare a alocaţiilor care a pus o presiune uriaşă pe buget. Fiind şi o perioadă de criză economică, am creat o eşalonare a acestor majorări de alocaţii”, a spus Turcan.
„Au fost date două tranşe, una la finalul anului trecut, una la începutul acestui an, rămânând încă trei tranşe în discuţie legat de momentele în care ar putea fi făcute. Bugetul din anul acesta are o specificitate anume: România se află într-o procedură de deficit excesiv în faţa UE.
Înseamnă o analiză asupra veniturilor şi cheltuielilor. Au constatat că noi cheltuim, dar producem mai puţin. Dacă nu vă drămuiţi cheltuielile, riscaţi să vă scădem ratingul de ţară, ceea ce înseamnă un semnal negativ pentru toţi cei care pot să vă împrumute cu bani”, a spus Turcan.
„La alocaţii avem în bugetul din anul acesta 9,7 miliarde de lei. Cheltuielile totale cu majorararea din ianuarie se ridică la undeva la 10,2 miliarde de lei. Aceste majorări pot fi făcute luând bani din altă parte”, a spus Ministrul Muncii.
Creșterea vârstei de pensionare până la 70 de ani se va produce automat la solicitarea angajatului, fără a fi nevoie de acordul angajatorului. Asta prevede proiectul de lege privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare care a fost a adoptat miercuri, 9 iunie, în şedinţa de Guvern şi trimis Parlamentului.
Premierul Florin Cîţu a declarat că proiectul de lege referitor la modul în care creşte vârsta de pensionare „merge în Parlament în procedură de urgenţă”.
„Continuarea activității în condițiile art. 2 și art. 3 din prezenta lege nu este condiționată de acordul prealabil al angajatorului”, reiese din articolul 4 al proiectului de lege.
Referitor la vârsta de pensionare în cazul persoanelor din domeniul educaţiei, proiectul prevede următoarele:
Art. 13 – Legea educației naționale nr. 1/2011, republicată, cu modificările ulterioare și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
La articolul 284, alineatele (6) – (8) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(6) La cerere, personalul didactic din învățământul preuniversitar de predare poate continua activitatea, în condițiile legii, până la împlinirea vârstei de 70 de ani, cu respectarea prevederilor art. 4 din prezenta lege.
(7) Reîncadrarea în funcția de personal didactic a personalului didactic pensionat care nu a împlinit vârsta de 70 de ani, se face anual, cu menținerea drepturilor și obligațiilor care decurg din desfășurarea activității didactice avute anterior pensionării și cu acordul consiliului de administrație.
(8) Personalul didactic menținut în funcția didactică în condițiile alin. (6) sau reîncadrat în funcția de personal didactic, în condițiile alin. (7), poate fi numit prin detașare în interesul învățământului în funcții vacante de conducere sau de îndrumare și control, neocupate prin concurs, în condițiile legii.”
La articolul 284, după alineatul (8) se introduce un alineat nou, alin. (9), cu următorul cuprins:
”(9) La cerere, personalul didactic prevăzut la alin. (6) și (7) se poate pensiona în condițiile legii și înainte de împlinirea vârstei de 70 de ani.”
La articolul 289, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
”Art. 289 – (1) Personalul didactic și de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani, cu posibilitatea continuării activității, în condițiile legii, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
La cerere, personalul didactic și de cercetare se poate pensiona în condițiile legii și înainte de împlinirea vârstei de 70 de ani.”