Traian Băsescu a povestit, în direct la România TV, cum s-a ajuns în situația ca Rusia să pună mâna pe tezaurul României în 1916.
„Mie îmi este foarte greu să evaluez tezaurul așa cum el a fost trimis, mai ales că vorbim de epoci diferite. Cert este că tezaurul a fost transferat Moscovei între 1916 și 1917, într-o situație în care România era ocupată în proporție de 80%, iar Guvernul se retrăsese la Iași, sub amenințarea unei cuceriri totale a României de către Germania, Austro-Ungaria, aliații din Primul Război Mondial. Cert e că în situația de presiune extraordinară, cu Guvernul aflat la Iași, Rusia a fost cea care a avut inițiativa să solicite Guvernului român să mute tezaurul la Iași pentru a-l proteja în eventualitatea în care trupele invadatoare ar fi avut acces la zona în care se afla acesta depozitat. Deci aș vrea să clarific acest lucru. Prima mișcare s-a făcut de către Guvernul Rusiei care, îngrijorat de faptul că tezaurul României ar fi putut să cadă în mâinile dușmanilor și valoarea lui să fie utilizată pentru procurarea de materiale militare, a avut inițiativa să ceară Guvernului României să-l trimită la Moscova. Guvernul României nu a trimis niciun tezaur până nu a existat un document prin care Guvernul Rusiei garanta României transportul tezaurului, depozitarea și returnarea tezaurului. Era acel angajament asumat de Guvernul Rusiei în 1916.
Primul angajament s-a respectat. A fost transferat în siguranță. Și depozitarea au respectat-o, dar au respctat-o atât de bine că noi nu mai avem acum tezaurul la Banca Națională. România a primit parte importantă din tezaurul cultural, picturi, obiecte de artă, tezaurul arhivistic și chiar și câteva obiecte de aur, vreo 30 de kilograme în total, dacă ne amintim cu toții de Cloșca cu puii de aur. În momentul de față, 91,5 tone de aur fin și bijuteriile coroanei, cea mai mare parte a lor, se află la Moscova. Acesta e motivul pentru care, la ideea lui Tomac, s-a promovat această idee de a implica și UE în bătălia România de aproape un secol de a-și recupera tezaurul. Vreau să precizez foarte clar. România a primit parte importantă din tezaurul cultural și arhivistic în 1934 și în 1956. Rezoluția trecută prin Parlamentul European se referă în principal la Tezaurul Băncii Naționale, care include, cum spunea, 91,5 tone aur fin și bujuterii ale coroanei. Cât de mult ne va ajuta această rezoluție e la aprecierea fiecăruia. Eu o consider extrem de importantă”, a spus fostul președinte al țării într-un interviu acordat pentru România TV.
„Am văzut o declarație care mi s-a părut puțin exagerată din punct de vedere al pesimismului, declarația lui Rareș Bogdan care, ce-i drept, n-a participat la vot, dar a spus că e neimportant și că e puțin probabil că va ajuta. Eu zic că va ajuta foarte mult. Această rezoluție creează obligație pentru structurile UE să fie alături de România atunci când negocierile vor putea avea loc. Acum nu vor putea avea loc din cauza relațiilor cu Federația Rusă. Dacă citiți finalul rezoluției, aceasta stabilește prin votul parlamentarilor sarcini pentru înaltul reprezentant al UE sarcină să internalizeze problema tezaurului României aflat la ruși și să o prezinte în relația bilaterală UE – Rusia. Consiliul UE e chemat să se manifeste în favoarea returnării tezaurului României”, a adăugat el.
Traian Băsescu a vorbit și despre momentul ideal când România va putea ridica această pretenție a returnării tezaurului de către Rusia.
„Insituțiile statului sunt implicate de acum înainte, alături de România, în procesul de recuperare. Eu, ca om cu experiență în treburile UE și ca om care știe ce poate obține un șef de stat care se zbate pentru țara lui, va veni o zi în care să vă explic ce s-a întâmplat în mandatul meu, dar în mandatele președinților care vor urma de acum înainte există o pârghie formidabilă. Va veni un moment în care se va pune problema ridicării sancțiunilor față de Rusia. Acela e un moment în care România să spună: da, cu o condiție: returnarea tezaurului și apoi se pot ridica sancțiunile”.
„Să vă mai dau un argument. Problema tezaurului nu e atât o problemă de valoare a tezaurului, ci o problemă politică și de demnitate națională. Discutăm de 91,5 tone de aur? Costă circa 5 miliarde de euro. Păi Guvernul împrumută săptămânal câteva miliarde pe care le dă în consum, nu în investiții sau ceva. Deci dacă discutăm de valoare, nu aici e problema. Problema e în simbolistica acestui tezaur, care îi face pe români să simtă că sunt și nedreptățiți și umiliți. Un stat își permite să nu le dea tezaurul care li se cuvine. Rusia a ciopârțit din lucrurile dragi României de câte ori a putut. În Primul Război Mondial, iată, tezaurul, în al Doilea Război Mondial, Basarabia, care Slavă Domnului, prin invitarea Republicii Moldova să devină parte din UE, începe să fie estompat acest proces al jefuirii teritoriale a României prin Pactul Molotov. Și al treilea lucru drag pe care ni l-a luat Rusia este libertatea. După al Doilea Război Mondial, ne-a adus un regim comunist-dictatorial care a subjugat țara aproape o jumătate de secol.
Aș spune că problema tezaurului e într-un punct în care putem privi cu speranță că va veni momentul în care-l vom recupera pentru a ne obloji rănile de demnitate, dacă vreți, pe care ni le pricinuiește acest lucru”.
Atunci când Traian Băsescu a discutat cu Vladimir Putin despre acest subiect, liderul Rusiei a spus că nu cunoaște nimic despre tezaurul românesc și că nu știe unde e depozitat. „E clar că e la Moscova, acolo a fost depus, sunt documente care atestă acest lucru. E în politica liderilor ruși să spună nu știm unde e. La fel cum spun când le spui de Transnistria”, a mai spus Băsescu.
Ce ar însemna pentru Rusia, din punct de vedere politic, să ne restituie tezaurul?
„Aici e, de fapt, problema. Rusia ne consideră un inamic căruia nu trebuie să-i faci nicio favoare politică. Nu înțelege că aici nu e vorba de o favoare, ci de onoarea unui stat, onoarea Federației Ruse. Ei pur și simplu fură tezaurul poporului român Asta se fac ei că nu înțeleg”, a continuat Băsescu.