Cei care exagerează cu exerciţiile fizice riscă să îşi facă singuri rău, contrar tuturor teoriilor de până acum. Acestea sunt contrazise de o echipă de cercetători americani, care au demonstrat că, pe termen lung, solicitarea corpului în exces poate afecta sistemul cardiovascular.
Pe lista activităţilor fizice periculoase se numără maratonul, triatlonul, concursurile de anduranţă extremă, tip „iron man”, dar şi cursele foarte lungi de biciclete. Acestea pot afecta iremediabil inima, cauzând modificări structurale şi lărgirea arterelor, şi pot declanşa anomalii ale ritmului acesteia.
Specialiştii spun că, pentru cei care vor să facă sport, antrenamentele zilnice nu ar trebui să fie mai lungi de o oră.
Liderul echipei de cercetători, dr. James O’Keefe, de la Spitalul Saint Luke, din Kansas City, a arătat că exerciţiile fizice sunt foarte bune pentru sănătate, însă în anumite limite, în afara cărora ajung să funcţioneze chiar ca un drog. „Exerciţiile fizice, deşi nu sunt droguri, au multe dintre trăsăturile unui agent farmaceutic puternic. O activitate fizică regulată poate fi foarte utilă în prevenirea şi tratarea multor afecţiuni, printre care şi cele ale inimii, hipertensiunea, insuficienţa cardiacă şi obezitatea. La fel, însă, este necesară o limită superioară de administrare, dincolo de care pot apărea efecte secundare, cum ar fi traumatisme musculare şi osoase şi stres cardiovascular, care pot trece beneficiile sportului în plan secund„, spune dr. O’Keefe.
Studiul realizat de dr. O’Keefe şi echipa sa, publicat în revista medicală Mayo Clinic Proceedings, are la bază analizarea detaliată a mecanismelor, patofiziologiei şi manifestărilor clinice ale leziunilor cardiovasculare provocate de exerciţii de anduranţă efectuate în exces. Cercetătorii au constatat că acest tip ce exerciţii poate provoca schimbări structurale la nivel cardiovascular şi creşterea biomarkerilor cardiaci, care pot reveni la normal într-o săptămână. Însă ţesutul nu se poate reface la infinit, iar în timp pe suprafaţa inimii vor rămâne cicatrici, iar ritmul cardiac se va modifica.
Studiile arată că aproximativ 12% dintre alergătorii de maraton prezintă urme de leziuni la nivelul inimii şi că rata celor care ajung să sufere de boli de inimă este semnificativ mai mare în rândul maratoniştilor decât printre alergătorii obişnuiţi.
Dr. O’Keefe a menţionat însă că rezultatele studiului nu sunt menite să contrazică ideea că mişcarea este foarte sănătoasă pentru majoritatea oamenilor, subliniind că oamenii activi sunt mult mai sănătoşi decât cei sedentari.