EXIT POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Cum afli primul REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2019

EXIT POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Potrivit unei decizii a BEC, operatorii de sondaj ai CURS şi AVANGARDE au acces în baza unei acreditări în zona de protecţie de 500 de metri a secţiilor de votare fără a avea acces în secţiile de votare.

Aceştia au obligaţia de a nu tulbura liniştea şi ordinea publică şi de a nu interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, se mai arată în decizia BEC.

EXIT POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Barometrul de Opinie Publică – Peste 39% dintre români vor merge „sigur” la vot pe 26 mai.

Peste 39% dintre români vor merge „sigur” la vot, pe 26 mai, arată Barometrul de Opinie Publică al României lansat luni, iar PSD şi PNL au fost alese în egală măsură de aceştia, având scoruri apropiate în intenţiile de vot.

Barometrul de Opinie Publică – Iohannis, în trend pozitiv. Armata, instituţia în care românii au cea mai mare încredere
Barometrul a fost realizat de Academia Română, LARICS – Laborator pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică şi Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu”.

Alte articole

BEC a prezentat rezultatele finale ale alegerilor parlamentare. Mihai Tudose, despre coaliţia din Parlament: Este confortabilă, strângem mai mult de 65%

Călin Georgescu: „Eu voi fi mâine la ora 8.00, în fata secției, la Mogoșoaia. Acesta este mesajul meu, aștept pe toată lumea”

Sondajul de opinie este „cel mai amplu tablou al societăţii româneşti, pe toate dimensiunile: politică (alegerile europarlamentare), economică, socială, etnică, religioasă, politică externă şi de securitate”.

Începând cu acest an, Academia Română va lansa, primăvara şi toamna, Barometrul de Opinie Publică al României.

Datele au fost culese în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019, iar la sondaj au participat 1.050 de persoane cu vârste de 18 şi peste 18 ani.

„Datele politice sunt cele mai generatoare de interes. Nimeni nu spune din ce prezenţă au fost calculate cifrele anunţate la televizor în ultima lună. Lucrul acesta trebuie explicată. Nu putem vinde publicului orice cifră ca prognoză electorală. Exit-poll-urile sunt altceva. Trebuie privite cu mare precauţie sondajele de dinaintea alegerilor”, a explicat Darie Cristea, conferenţiar Universitatea Bucureşti.

76,4% dintre repondenţi sunt de părere că lucrurile în România merg într-o direcţie greşită. Procentul este asemănător cu cel din ultimii doi ani.

Legat de Europa, 54,7% sunt de părere că direcţia este bună şi 30,6% cred că merg într-o direcţie greşită.

„Creşte percepţia că în Europa lucrurile merg într-o direcţie bună. O observaţia interesantă, având în vedere că Uniunea Europeană se confruntă cu scepticism”, a mai spus el.

Nivelul corupţiei, diferenţele dintre cei bogaţi şi cei săraci şi situaţia mediului înconjurător se numără între subiectele ce îi preocupă pe români.

Prezenţa la vot şi intenţia de vot pentru partide politice la alegerile europarlamentare

Sondajul e fotografia unui moment, dar are şi capacităţi de prognoză, a mai spus Cristea. „În România, la o întrebare simplă, reiese că 60% dintre populaţie merge la vot. Dacă observăm ce s-a întâmplat în trecut, vom vedea că nu a fost cazul…”.

Odată cu anunţul organizării referendumului, „ne aşteptam să potenţeze ideea de prezenţă la vot. Rămâne să vedem dacă suflul se va menţine până pe 26 mai”.

Fără a avea pretenţia de prognoză, ci interes faţă de alegeri, Cristea a prezentat rezultatele legat de întrebarea „pe o scală de la 1 la 10, indicaţi în ce măsură intenţionaţi să vă prezentaţi la vot pentru alegerile europarlamentare”, 10 fiind „sigur voi vota”. Atfel, 39,2% dintre cei care au răspuns au spus că sigur vor merge la vot. Acest procent ar însemna o creştere cu peste 7% faţă de prezenţa la vot din 2014.

Cei care sigur merg la vot au ales: PSD – 26,4 %, PNL – 26,1%, Alianţa 2020 – 20,1%, Pro România – 8,5%, ALDE – 8,2%, UDMR – 4%, PMP – 3,5%, şi UNPR – 1%.

Legat de referendum, 59% dintre cei chestionaţi au fost de acord cu faptul că preşedintele Klaus Iohannis a decis convocarea unui referendum privind situaţia Justiţiei, iar 23,8% nu au fost de acord.

Armata, Biserica Ortodoxă Română şi Academia Română sunt instituţiile care suscită cea mai de încredere, urmate de Poliţie, în timp ce NATO (56,1%) şi Uniunea Europeană (55,3%) sunt instituţiile internaţionale cele mai de încredere pentru cei care au răspuns sondajului.

EXIT POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. MAE anunţă lansarea „Ghidului alegătorului român în străinătate” în contextul alegerilor europarlamentare

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă lansarea „Ghidului alegătorului român în străinătate”, având în vedere alegerile europarlamentare din 26 mai. Ghidul include informaţii referitoare la persoanele care au drept de vot, actele în baza cărora se poate vota în străinătate şi procedura de vot, fiind disponibil pe site-ul ministerului.

În contextul alegerilor europarlamentare din 26 mai, MAE lansează „Ghidul alegătorului român din străinătate”.

Obiectivul principal al ghidului este de a asigura informarea corectă a cetăţenilor români aflaţi în străinătate cu privire la condiţiile în care îşi pot exercita dreptul de vot la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European.

Materialul informativ prezintă, într-un mod succint, prevederile relevante din Legea 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, OUG nr. 6/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, precum şi din Hotărârile Guvernului adoptate pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor europarlamentare din acest an.

Astfel, ghidul include informaţii referitoare la persoanele care au drept de vot, actele în baza cărora se poate vota în străinătate şi procedura de vot. De asemenea, ghidul include şi informaţii referitoare la atribuţiile Ministerului Afacerilor Externe şi ale Autorităţii Electorale Permanente în contextul alegerilor europarlamentare.

Ghidul este disponibil pe site-ul MAE, în cadrul secţiunii dedicate alegerilor pentru Parlamentul European din 26 mai 2019 (http://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2019/2019_pdf/2019.04.19_ghid_alegator.pdf)

Potrivit legislaţiei în vigoare, în cadrul acestui scrutin, cetăţenii români care sunt înscrişi în listele electorale ale altor state membre UE pot să-şi exercite dreptul de vot pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European numai după ce aceştia dau o declaraţie pe propria răspundere potrivit căreia nu şi-au exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin pentru membrii în Parlamentul European din statul membru UE în ale căruia liste electorale este înscris.

MAE precizează că, pentru a îşi exercita dreptul la vot, cetăţenii români trebuie să deţină un act de identitate românesc valabil.

EXIT POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Cum va vota Uniunea Europeană şi de ce contează acest scrutin

Pregătirile pentru alegerile europene din 23-26 mai intră în linie dreaptă, cu ultimele acţiuni de campanie electorală în săptămâna dinaintea votului. Agenţia de presă britanică Reuters prezintă câteva motive pentru care acest scrutin contează.

EXIT POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Cine şi pentru ce votează?

Peste 400 de milioane de persoane din cele 28 de state membre vor putea vota în perioada 23-26 mai, inclusiv aproape 50 de milioane de cetăţeni britanici a căror ţară urma să părăsească blocul comunitar în martie acest an. Voturile lor pentru 73 de eurodeputaţi, care în câteva săptămâni ar putea să fie nevoiţi să renunţe la mandate, a dat peste cap anumite calcule după ce în luna aprilie a fost convenită o amânare a Brexitului.

Prin reprezentare proporţională, cetăţenii UE vor alege 751 de membri ai Parlamentului European, care îşi va împărţi activitatea între Bruxelles şi Strasbourg. De la Luxemburg, Malta şi Cipru, cu câte şase mandate de europarlamentar fiecare, la Germania, cu 96 de mandate, timp de cinci ani membrii Parlamentului European vor adopta legislaţia propusă de Comisia Europeană, care face obiectul aprobării de guvernele statelor membre, reprezentate în Consiliul UE.

EXIT POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Care este miza?

Subiecte mergând de la cheltuieli – deşi bugetul Uniunii Europene este de numai 1% din produsul intern brut (PIB) al statelor membre – la schimbări climatice şi drepturile lucrătorilor. Totuşi, unii care doresc dezmembrarea UE văd aceste alegeri drept un referendum de tip Brexit cu privire la însăşi supravieţuirea Uniunii Europene.

Prinşi în dezbaterea ‘centru versus stat’ sunt refugiaţii. Naţionaliştii dau vina pe UE pentru creşterea numărului de migranţi sosiţi în Europa în 2015. De partea lor, federaliştii consideră că migraţia poate fi ţinută sub control numai prin cooperare între ţările membre.

Liderii unor state din estul UE, precum Ungaria şi Polonia, critică Bruxellesul pentru modul de gestionare a problemei migraţiei şi pentru acuzaţia că cele două ţări subminează regulile democratice ale UE; unii occidentali vorbesc chiar despre tăierea subvenţiilor europene, ca măsură punitivă.

Alegerile europene din Regatul Unit sunt considerate de unii analişti drept un nou referendum privind Brexitul, unul care ar putea contribui la blocarea retragerii sau la accelerarea ei, în contextul în care britanicii dezbat dacă şi cum să părăsească blocul comunitar.

EXIT POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Există partide politice la nivelul UE?

Da şi nu. În Parlamentul European există acum opt grupuri politice. Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) are 217 locuri şi asigură majoritate cooperând de multe ori cu socialiştii (S&D, 186 de locuri) şi liberalii (ALDE, 68 de locuri). Două grupuri eurosceptice, conduse de UKIP şi Adunarea Naţională, au împreună 78 de locuri.

EXIT POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Este Marea Britanie o problemă?

Unii oficiali UE sugerează o amânare a aprobării desemnării titularilor principalelor funcţii la nivel european până după plecarea eurodeputaţilor britanici, pentru a evita astfel acuzaţia că deciziile Parlamentului European vor fi lipsite de legitimitate.

Votul britanic îi va favoriza pe eurosceptici, socialişti şi verzi, aproape acoperind diferenţa faţă de PPE, care nu are eurodeputaţi britanici după ce membrii Partidului Conservator au părăsit PPE şi au format un alt grup politic europarlamentar.

Prin participarea la alegerile europarlamentare, Regatul Unit a forţat Uniunea Europeană să amâne redistribuirea a 27 dintre cele 73 de mandate europarlamentare britanice. Franţa, de exemplu, va alege acum 79 de eurodeputaţi faţă de 74 în 2014, dar cei cinci în plus nu îşi vor putea prelua mandatele decât după ieşirea Regatului Unit din UE şi reducerea numărului europarlamentarilor la 705.

EXIT POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Ajunge câştigătorul să conducă Uniunea Europeană?

Liderii PE afirmă că ei sunt inima democraţiei europene. Comisia Europeană, care este organismul executiv al UE, este condusă de luxemburghezul Jean-Claude Juncker. O luptă istorică pentru putere între Parlament şi Consiliu va marca aceste alegeri. Parlamentul European susţine că succesorul lui Juncker trebuie să fie desemnat în mod automat persoana care este candidatul ‘cap de listă’ din partidul european care câştigă alegerile. Lideri ca preşedintele francez Emmanuel Macron afirmă că nu se simt constrânşi juridic de sistemul ‘capului de listă’. Parlamentul European ar putea respinge persoana nominalizată de Consiliu pentru preşedinţia Comisiei.

EXIT POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Nu mi-e clar. Cine conduce de fapt UE?

Este complicat. Dar discuţia despre votare şi candidatul ‘cap de listă’ face parte din negocierile dintre statele membre pentru a obţine poziţiile de top în instituţiile Uniunii Europene. Nu este vorba doar de Consiliu şi Comisie, ci şi de Banca Centrală Europeană. Cuvântul Germaniei şi Franţei, cele mai mari state din UE, cântăreşte cel mai greu, dar chiar şi cea mai mică ţară membră are un rol de jucat. Juncker este al treilea luxemburghez aflat la conducerea executivului UE, după Gaston Thorn (19 ianuarie 1981 – 6 ianuarie 1985) şi Jacques Santer (24 ianuarie 1995 – 15 martie 1999).

EXIT POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Aşadar, vor schimba multe lucruri aceste alegeri?

O ascensiune a euroscepticilor ar putea însemna o minoritate mai coezivă care poate bloca legislaţia UE. Totuşi, euro-optimiştii afirmă că o campanie care să atragă atenţia electoratului ar putea revigora eforturile post-Brexit de a ţine UE unită. Sondajele de opinie sugerează că extrema-dreaptă ar putea avea o proporţie mai mare în ansamblul Parlamentului European, dar probabil nu suficientă pentru a anunţa cântecul de lebădă al Uniunii Europene.