ALEGERI MAREA BRITANIE. Partidul Conservator este creditat cu 316 locuri în Parlamentul de 650 de locuri, iar Partidul Laburist, condus de Ed Miliband, ar obţine 239 de locuri.
Liderii principalelor partide din Regat au sosit dis-de-dimineaţă la urne. Primul a fost liderul laburist Ed Miliband, care aspiră la funcţia de premier. Actualul prim-ministru, David Cameron, care doreşte un nou mandat, a venit cu soţia la secţia din Oxfordshire.
Nicola Sturgeon, lidera Partidului Naţional din Scoţia, a votat la Glasgow. De altfel, partidul ei ar putea fi marea surpriză a acestui scrutin. Dacă în Scoţia alegerea e cât se poate de clară, în restul ţării părerile sunt împărţite. Ei ar fi obținut 58 din cele 59 de locuri rezervate Scoției, potrivit unui sondaj de opinie realizat joi seara la ieșirea de la urne, informează AFP.
ALEGERI MAREA BRITANIE. Oamenii mai înstăriţi merg din nou pe mâna lui Cameron, în timp ce tinerii şi muncitorii îl vor pe Miliband ca premier. Cum conservatorii şi laburiştii au fost umăr la umăr de la începutul campaniei, Cameron a transmis un mesaj votanţilor chiar în ziua scrutinului.
„Dacă vreţi să-i opriţi pe Ed Miliband şi pe naţionaliştii scoţieni să ajungă la putere şi să ne distrugă economia, dacă vreţi să aveţi un guvern puternic şi stabil trebuie să votaţi Partidul Conservator la nivel local”, a spus David Cameron.
Pentru a guverna ţara, partidele tradiţionale vor trebui să facă alianţă cu una dintre formaţiunile mai mici: UKIP, liberal-democraţi, verzi sau naţionaliştii scoţieni. Cameron are o singură opţiune – liberal-democraţii cu care guvernează şi acum -, în timp ce Miliband pare să aibă mult mai mulţi prieteni în politică.
Citeşte şi ALEGERI MAREA BRITANIE: Milioane de alegători, la cel mai INCERT scrutin din ultimele decenii
Acest sondaj, efectuat pe un eșantion de 22.000 de alegători, infirmă estimările anchetelor de opinie, care prognozau, timp de șase luni, o cursă mai strânsă între conservatori și laburiști.
Dacă amploarea victoriei conservatorilor se confirmă, premierul David Cameron va putea să obțină un al doilea mandat pe Downing Street, singur sau cu sprijinul aliaților.
Partidul Naționalist Scoțian (SNP) devine a treia forță în parlamentul din Westminster. Cu toate acestea, liderul SNP, Nicolas Sturgeon, a îndemnat la prudență, exprimându-și, într-o postare pe Twitter, dubiile cu privire la faptul că partidul său ar putea ocupa toate fotoliile rezervate scoțienilor, cu excepția unuia.
Potrivit acestui sondaj realizat la ieșirea de la urne de principalele posturi de televiziune britanice, SNP și-ar multiplica de peste 9 ori numărul de parlamentari comparativ cu 2010.
Liberalii democrați nu ar obține, în schimb, decât 10 locuri, în condițiile în care aveau 56 de parlamentari în legislativul precedent. Partidul eurofob și populist Ukip ar avea în continuare doi deputați.
„Dacă aceste rezultate sunt exacte, aceasta înseamnă că alegerile au fost câștigate în mod clar de conservatori”, a declarat, la BBC, ministrul educației din fostul guvern, Michael Gove.
Aritmetica electorală din Marea Britanie impune unui partid să obțină 326 de locuri pentru a putea guverna singur. Cu toate acestea, cu un scor de 316 deputați, conservatorii ar putea forma un guvern minoritar și să se asigure, de la caz la caz, de sprijinul foștilor parteneri liberal-democrați și/sau al partidului protestant DUP nord-irlandez.
Ed Miliband spera, la finalul unei campanii mult mai dinamice decât cea a adversarului său, să-i aducă pe laburiști la putere. Din contră, David Cameron s-a străduit, în timpul campaniei sale șterse, să traducă în intenții de vor succesele economice care îi pot face invidioși pe majoritatea liderilor europeni.
Peste 45 de milioane de alegători au fost chemați la urne din Belfast la Cardiff, din Edimbourgh la Londra, în 50.000 de birouri de vot deschise în cele mai insolite locuri, cu urne în pub-uri, școli primare, biserici, într-un autobuz școlar, o moară de vânt sau un templu hindus.
O realegere a lui Cameron ca premier ar reanima temerile în alte capitale europene, liderul conservator promițând să desfășoare până în 2017 un referendum în favoarea sau contra menținerii Marii Britanii în UE.