Exit poll alegeri parlamentare 2020. Ce va face Iohannis?

Exit poll alegeri parlamentare 2020. Sunt oamenii care realizeaza cel mai amplu sondaj in ziua votului. La ora 21.00 veti vedea rezultatele exacte, asa cum de fiecare data Romania TV a dat cele mai bune cifre, sunt cifre pe care ulterior le a confirmat si AEP. Pana la ora 21.00, ora de ora, aici veti vedea rezultatele provizorii privind prezenta la vot. Dar va vom da si rezultate partiale despre cum voteaza romanii, ce partid voteaza, cine va fi partidul castigator, cine va fi la limita de a intra in parlament. O sa vedeti cum se voteaza in marile regiuni istorice. Rapoarte ample pe categorii de varsta, orase.

Exit poll alegeri parlamentare 2020. Scrutinul are  loc duminică, 6 decembrie 2020, românii fiind chemați la vot pentru a alege membrii Senatului și ai Camerei Deputaților. La alegerile parlamentare 2020, votarea în țară se desfășoară într-o singură zi, duminică, 6 decembrie 2020, între orele 07.00 și 21.00, în timp ce votul în diaspora se va desfășua pe parcursul a două zile, sâmbătă, 5 decembrie, și duminică, 6 decembrie.

Exit poll alegeri parlamentare 2020. Rezultatele de la exit-poll nu iau în calcul voturile de la secțiile din străinătate. De altfel, cele două case de sondare au făcut sondaj exit-poll și la alegerile locale din septembrie.

Potrivit BEC, operatorii de sondaj au acces, în baza acreditării, în imobilul în care funcţionează secţia de votare şi în zona de protecţie de 50 de metri a acesteia, fără a intra în interiorul localului de vot. Aceştia au obligaţia de a nu tulbura liniştea şi ordinea publică şi de a nu interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

Alegeri parlamentare 2020. Ce alegem duminică, 6 decembrie

Peste 18 milioane de români sunt așteptați în secțiile de votare pentru a-i alege pe cei 136 de senatori și 329 de deputați care vor forma Parlamentul în următorii patru ani.

Senatorii și deputații sunt aleși prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, scrie votcorect.ro.

La fel ca în 2016, alegerile parlamentare din 2020 se desfăşoară prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, în baza Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor. După ce scrutinele din 2008 şi 2012 s-au desfăşurat printr-un sistem mixt, în care candidaturile şi votul au fost uninominale iar acordarea mandatelor s-a făcut proporţional, prin Legea 208 din 2015 s-a revenit la scrutinul de listă.

Scrutinul de listă presupune că fiecare partid sau alianţă electorală îşi întocmeşte liste de candidaţi, în funcţie de scorul obţinut la nivel naţional, primele persoane de pe liste având şanse mai mari să fie eligibile. Cu cât procentul obţinut de un partid în alegeri, la nivel naţional, este mai mare, cu atât mai mulţi candidaţi de pe lista partidului respectiv vor avea şanse mai mari să li se aloce un mandat.

În acest fel, reprezentarea proporţională permite fiecărui partid, mare sau mic, să i se aloce un număr de mandate proporţional cu forţa sa (politică, numerică etc), tinzându-se spre o justiţie electorală, după cum arată volumul “Drept electoral” (Gheorghe Iancu, Editura C.H. Beck, 2012).

Principiul reprezentării proporţionale presupune că mandatele de parlamentar se repartizează proporţional cu procentul de voturi obţinut de partid în alegeri la nivel naţional, astfel încât se doreşte ca parlamentul ales să reflecte într-o măsură cât mai mare votul exprimat de cetăţeni, mai scrie sursa citată.

Exit poll alegeri parlamentare 2020. Alegeri parlamentare 2020. Candidații înscriși pe liste

Pentru alegerile parlamentare de duminică, 6 decembrie, vor candida 7.136 de persoane. Numărul candidaților a crescut de la 6.476, în 2016, la 7.136 în 2020. Au fost depuse în total 1.147 de liste de candidați și candidaturi independente, la Camera Deputaților și Senat.

Din cei 7.136 de candidați, un număr de 4.659 candidează la Camera Deputaților și 2.477 la Senat. Dintre aceștia 57 de candidați reprezintă organizații ale minorităților naționale, pentru Camera Deputaților. 42 de candidați independenți s-au înscris pentru Camera Deputaților și unul pentru Senat.

Cei mai mulți candidați provin de la PMP (641), PNL (640), Pro România (639) și PSD (631). Alianța USR-Plus, singura alianță la aceste alegeri, a înregistrat 616 candidați, iar separat USR are 390 de candidați, iar Plus 226 de candidați. Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR), unul dintre partidele relativ noi pe scena politică românească a înregistrat 621 de candidați. Cu un candidat mai puțin a înregistrat și Partidul Ecologist Român, care în săptămânile dinaintea alegerilor a atras mai multe figuri celebre, dar controversate, din alte partide.

Participarea femeilor rămâne redusă și la alegerile parlamentare, deși procentul crește puțin față de alegerile locale din septembrie. La alegerile locale, conform calculelor EFOR, femeile au reprezentat 22,9%, iar pentru alegerile din decembrie reprezintă 29,5%. În același timp, plasarea acestora pe locuri eligibile pe listele de candidați poate fi îmbunătățită, pentru a oferi șanse egale cu adevărat.

Pentru cele patru locuri de deputat în circumscripția străinătate candidează 47 de candidați, iar 29 se luptă pentru cele două locuri de senator

Alegeri parlamentare 2020. Cine are drept de vot și cine nu poate vota

Duminică, 6 decembrie 2020, își pot exprima opțiunea de vot la alegerile parlamentare toți cetățenii români care au 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.

Nu au drept de vot:

a) debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție;
b) persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului și la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaților. Fiecare alegător își exprimă votul personal, exercitarea votului în numele altui alegător este interzisă, iar votul exercitat în cadrul alegerilor este secret.

Alegeri parlamentare 2020. Ce documente sunt necesare pentru a vota
Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România care în ziua votării se află în țară își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării:

a) cartea de identitate;
b) cartea electronică de identitate;
c) cartea de identitate provizorie;
d) buletinul de identitate;
e) pașaportul diplomatic;
f) pașaportul diplomatic electronic;
g) pașaportul de serviciu;
h) pașaportul de serviciu electronic;
i) carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.

Potrivit Deciziei nr. 35/2020 a Biroului Electoral Central (BEC), alegătorul care deține un act de identitate dintre cele prevăzute de lege, al cărui termen de valabilitate a expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie 2020, își poate exercita dreptul de vot la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020 în baza acestuia.

Alegeri parlamentare 2020. Cum puteți afla la ce secție de votare sunteți arondat?

Alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința.

Pentru a afla la ce secție de votare sunteți arondat, accesați www.registrulelectoral.ro, introduceți datele personale și veți afla secția de votare la care vă puteți exprima opțiunea.

De asemenea, orice alegător poate solicita primarului unității administrativ-teritoriale unde își are domiciliul sau reședința, după caz, prin cerere scrisă, datată și semnată, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric personal și adresa de domiciliu, informații cu privire la propriile date cu caracter personal înscrise în Registrul electoral.

Alegeri parlamentare 2020. Cum se desfășoară procedura de vot

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea “VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează.

După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în așa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează și se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se mențiune despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare.

Ștampila cu mențiunea “VOTAT”, încredințată pentru votare, se restituie președintelui, care o aplică pe actul de identitate, menționând și data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărții de identitate, pe verso-ul acesteia se aplică un timbru autocolant cu mențiunea “VOTAT” și data scrutinului.

Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
În situația în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate semna în lista electorală permanentă, președintele face o mențiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa și a unui alt membru al biroului electoral.

Alegeri parlamentare 2020. Măsurile suplimentare de protecție în secțiile de votare

Alegerile parlamentare de duminică, 6 decembrie 2020, se vor desfășura, la fel ca scrutinul pentru alegerilor locale din octombrie 2020, în condiții speciale, ca urmare a epidemiei de Covid-19.

Autoritățile au impus o serie de măsuri suplimentare de protecție pentru protejarea sănătății individuale a cetățenilor și a sănătății publice și evitarea infectării cu virusul SARS-CoV-2 a participanților la procesul electoral, a apropiaților și a familiilor acestora.

Potrivit ordinului care reglementează măsurile suplimentare pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, principalele reguli de bază sunt următoarele:

– purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, de către participanții la procesul electoral pe toată perioada în care se află în sediul secției de votare și în localul de vot;
– asigurarea distanțării fizice de minimum 1 metru între participanții la procesul electoral
– dezinfecția periodică și după fiecare contact direct cu alte persoane a mâinilor participanților la procesul electoral
– dezinfecția sediilor secțiilor de votare, potrivit reglementărilor în vigoare.

Exit poll alegeri parlamentare 2020. Barometrul IMAS Europa FM: PNL şi USR sunt în scădere în intenţiile de vot la parlamentare. PSD e în creştere uşoară

PNL înregistrează în luna noiembrie 28,5% din intenţiile de vot la alegerile parlamentare, în scădere faţă de 32,6% din voturi în octombrie, iar PSD are 23,6%, în creştere faţă de luna precedentă, când era creditat cu 21,7%, relevă Eurobarometrul Europa FM realizat de IMAS.

Cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare, sondajul realizat de IMAS la comanda Europa FM în noiembrie arată cu cine ar vota românii la scrutinul de duminică, 6 decembrie.

PNL este cotat în noiembrie cu 28,5%, cu patru pocente mai puţin decât în octombrie, când avea 32,6%.

PSD se situează în cel mai recent sondaj la 23,6%, în creştere faţă de luna anterioară . În octombrie, Barometrul Europa FM arăta că Partidul Social Democrat era creditat cu 21,7% din opţiunile de vot.

USR Plus este cotat acum la 18%, în scădere, în condiţiile în care înregistra în octombrie un scor de 20,4% .

Pro România ar urma să fie votat, duminică, de 9,5% dintre alegători, în creştere faţă de ultimul barometru. Sondajul comandat de Europa FM în octombrie arăta că Pro România ar fi fost votat de 8,9% la sută dintre alegători.

În octombrie, alegătorii spuneau că ar fi votat cu UDMR în proporţie de 5,1%, iar acum datele sondajului IMAS arată că partidul ar obţine un scor de 4,7%.

Cu PMP ar vota acum 4,6% dintre alegători, în contextul în care ultimul sondaj cota Partidul Mişcarea Populară la 4,8%, la limită pentru a intra în Parlament, ţinând cont de marja de eroare.

ALDE are, în acest sondaj, 3,3%, faţă de 2,5 % cât avea la ultimul barometru, însă partidul a fuzionat cu Pro România.

Sondajul a fost realizat de IMAS la comanda Europa FM în perioada 6-27 noiembrie 2020 , pe un eşantion de  1.010 persoane cu vârste de 18 ani şi peste şi are o marjă de eroare de +/- 3,1%.

Exit poll alegeri parlamentare 2020 PNL conduce în preferinţele electorale. PSD suflă puternic în spatele liberalilor. Cum stau USR PLUS, PMP, PRO România şi UDMR

SONDAJ. Alegeri Parlamentare: PNL conduce cu 33% din preferinţele electorale, dar românii nu-l mai vor pe Ludovic Orban premier
PNL ar avea 33% din voturi duminică, arată datele ultimului sondaj IRSOP. Sociologii IRSOP constată că, deşi conduce, PNL nu a mai crescut în ultimile săptămâni în preferinţele votanţilor.

PSD suflă puternic în spatele liberalilor cu 30% din respondenţi care sunt gata să îi voteze pe 6 decembrie. Totuşi, IRSOP spune că social democraţii au cei mai mulţi votanţi de peste 65 de ani, care spun că le este frică să nu se contamineze cu COVID în secţia de vot, aşa că ar putea rămâne duminică acasă. La distanţă mare de cele două partide se află USR Plus, care avea 17% din voturi.

PRO România şi UDMR sunt la limită de a trece pragul cu 7% şi respectiv 5% din voturile respondenţilor. PMP râmâne sub pragul de 5% necesare pentru a accede în parlament, cu 3% din voturile respondenţilor.

Sociologii IRSOP constată că o viitoare formulă de guvernare PNL cu USRPlus ar avea nevoie de parteneri suplimentari. De altfel, orice coaliţie care include UDMR pierde din sprijinul popular.

Există câţiva factori care pot influenţa votul, iar cel mai important este sentimental românilor că situaţia lor economică nu se îmbunătăţeşte. 90% din respondenţi spun că situaţia economică este neschimbată sau mai proastă prin comparaţie cu anul trecut.

Un alt factor care influenţează votul sunt aşteptările economice descurajante. 83% din repondenţi au impresia că preţurile cresc întruna, iar 61% cred că peste un an vor trăi cam la fel sau mai rău.

Sondajul IRSOP mai arată că 68% din respondenţi vor un alt premier şi mai puţin de jumătate (48%) cred că Klaus Iohannis face o treabă bună în funcţia de preşedinte.

Sondajul a fost realizat şi finanţat de IRSOP pe un eşantion de 1.004 persoane în perioada 22-28 noiembrie. Metoda folosită este interviul telefonic, iar marja de eroare este de +/-3%.